Laura Codruța Kovesi vorbește despre perioada candidaturii pentru conducerea EPPO și obstacolele întâmpinate
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a dezvăluit într-un interviu pentru G4Media detalii despre provocările întâmpinate în timpul candidaturii pentru poziția de șef al EPPO, inclusiv presiunile și amenințările la care a fost supusă.
Contextul după revocarea din funcția de șef al DNA
Kovesi a spus că după revocarea din fruntea DNA, în 2018, a avut senzația că cariera sa s-a încheiat. În ciuda acestui fapt, a decis să candideze pentru conducerea Parchetului European, chiar dacă avea deja în față numeroase verificări disciplinare și dosare penale.
Verificări și dosare penale înaintea candidaturii
Procuroarea a menționat că, în momentul startului pentru EPPO, avea aproximativ 44 de verificări disciplinare. În plus, i s-au deschis între cinci și șase dosare penale și i s-a impus o măsură preventivă de interdicție de a părăsi țara chiar înainte de interviul pentru funcție.
Presiuni și citații frecvente
Kovesi a precizat că primea aproape săptămânal citații pentru a se prezenta la diferite instituții, precum SIS sau Inspecția Judiciară, în timp ce se pregătea pentru candidatura la conducerea EPPO. Ea a afirmat că a fost chemată frecvent în aceste audieri în timpul perioadei de recrutare.
Rezultatele și lipsea sprijinului politic
După etapa inițială de selecție, a fost informată că a obținut cel mai bun rezultat, însă i s-a spus că nu are șanse reale de câștig din cauza lipsei de susținere politică din partea României. O persoană din cadrul Comisiei Europene i-a transmis că, deși figura pe primul loc, nu are susținere din partea statului și că procedura va deveni politică.
Un episod de intimidare în ziua interviului
Procuroarea a relatat despre o scrisoare de amenințare primită în ziua interviului de la Bruxelles, la hotelul unde era cazată. Ea a spus că a fost surprinsă de faptul că nimeni nu știa detalii despre locația sa, considerând acea scrisoare o tentativă de intimidare.
Probleme privind bugetul și personalul EPPO
Kovesi s-a declarat surprinsă de bugetul alocat și de numărul inițial de procurori prevăzuți pentru EPPO. Bugetul era între 8 și 10 milioane de euro, iar numărul de angajați era de 32,5, inclusiv procurori care urmau să lucreze jumătate de normă. Ea a ridicat întrebări privind eficiența unei astfel de structuri, afirmând că un procuror care lucrează doar parțial nu poate funcționa independent conform normelor.
Critici la adresa alocării financiare și a personalului
Kovesi a remarcat că suma de 10 milioane de euro, alocată pentru bugetul EPPO, este insuficientă, comparabil cu bugetele structurilor de parchet din România într-un an. A fost informat că această sumă a fost stabilită conform deciziilor și estimărilor, iar un funcționar european i-a spus că trebuie să se descurce cu fondurile primite, pentru că „Comisia nu greșește niciodată”.
În interviu, Laura Codruța Kovesi a descris perioada de început a EPPO ca fiind marcată de dificultăți financiare și administrative, precum și de presiuni din partea mediului politic și instituțional.