Un expert român în domeniul filozofiei și tehnologiei a transmis un avertisment cu privire la impactul rapidei evoluții a inteligenței artificiale, subliniind riscul unei “singularități” care ar putea transforma radical societatea și însăși percepția despre oameni. Mihnea Măruță a susținut o conferință la Ateneul Român și a oferit un interviu despre efectele AI asupra identității, educației și vieții cotidiene.
Conférence și context
Pe 26 ianuarie, publicistul și profesorul Mihnea Măruță a vorbit publicului și, la final, a discutat cu Gabriel Liiceanu în cadrul unei conferințe despre inteligența artificială și efectele acesteia. Evenimentul a avut drept temă centrală progresul rapid al tehnologiilor AI și potențialele consecințe.
Activitatea și interesele lui Măruță
Autorul volumului „Identitatea virtuală”, publicat de Humanitas, a abordat în ultimele sale intervenții influența rețelelor sociale asupra percepției reale a individului și a realității. În cadrul unui podcast, a discutat despre concentrarea puterii într-un „network state” și despre câteva mii de oameni care, deținând bogăție, încearcă să impună propria concepție despre lume.
Perspectiva asupra AI și „singularității”
Doctor în filosofie, Măruță crede că suntem la câteva luni distanță de un moment denumit singularitate, cel în care un model de inteligență artificială devine o superinteligență, capabilă să atingă scopuri și să rezolve probleme mai eficient decât întreaga umanitate.
„De momentul în care un model AI ajunge la această superinteligentă, nimeni nu știe ce va urma”, afirmă el. Acest scenariu, descris uneori în literatură de SF, este perceput ca un punct de inflexiune extrem de riscant pentru civilizație. Măruță menționează că, în ultimele decenii, scriitori și cercetători au anticipat aceste evoluții.
Transformarea percepției despre om
Specialistul afirmă că înțelegerea umană bazată pe corpul biologic, naștere, învățare, degradare și moarte va deveni tot mai puțin relevantă dacă progresul tehnologic va continua în ritm accelerat. În cazul în care omenirea va supraviețui acelei epoci, perspectiva asupra umanității s-ar putea modifica radical.
El atrage atenția că astfel de transformări riscă să depășească limitările umane și să conducă la o redefinire a noțiunii de „om”.
Rețele neurale și implanturi
Măruță vorbește despre posibilitatea implantării nanoboților în creier, conectați la rețeaua externă, care ar putea crea un „creier” al individului în afara corpului. Aceasta ar intensifica conexiunea omului cu lumea digitală, dar ar genera probleme etice și funcționale complexe.
Măsuri legislative și provocări
Întrebat despre măsurile legislative, expertul consideră că e dificil de găsit soluții. Proiecte precum cel al „majoratului digital” presupun birocrație excesivă, bazată pe cereri scrise, iar verificarea vârstei utilizatorilor prin softuri poate fi failibilă.
El opină că cea mai gravă situație este neacționarea, pentru că efectele precum scăderea concentrării, creșterea anxietății și depresiile adolescente vor deveni tot mai evidente dacă nu vor fi implementate strategii de protecție.
Implicații în educație
Profesorul susține că în școli nu există nicio șansă ca profesorul să poată concura cu rețeaua, dacă elevul are telefonul la vedere. Notificările și dependența afectează atenția și randamentul elevilor, iar soluțiile par limitate.
Impactul AI asupra vieții sociale și muncii
El estimează că în viitorul apropiat, multe joburi, începând cu cele repetitive și din domeniul programării, vor fi înlocuite de AI. Concedieri de mii de programatori se deja au loc, iar în alte sectoare, precum medicină și educație, automatizarea va fi masivă.
Măruță crede că oamenii obișnuiți vor avea dificultăți să reziste psihic în fața pierderii controlului asupra propriei vieți, dacă nu vor putea lucra și participa activ în societate.
Riscul unei generații anxioase și depresive
El avertizează că tinerii, crescuți într-o lume fără nevoi materiale, riscă să devină cea mai nefericită generație, din cauza comparării sociale și a presiunii generate de social media.
Lipsa sensului legat de muncă și activitățile tradiționale poate conduce la depresie, iar omul, explica el, are nevoie de structură, de a fi parte dintr-o comunitate.
Rețele și satisfacție temporară
Conform lui Măruță, abordarea tehnologică îi face pe oameni să creadă că li se ușurează viața, dar de fapt transferă ceea ce este esențial pentru identitatea lor în mediul digital. Aceasta poate duce la o existență redusă la un „carcasă”.
Pentru el, „a putea construi și păstra amintiri” și a controla propriul trecut merită mai mult decât orice avantaj digital, deoarece astfel se păstrează umanitatea.
Pericolul evadării în virtual
Expertul avertizează că tentația de a părăsi realitatea, de a punea căști și a evita responsabilitățile, alimentată de AI, creează o dependență și o fugă de suferință și moarte.
„Rețeaua nu există suferință”, afirmă Mihnea Măruță, indicând fragilitatea echilibrului între lumea digitală și cea fizică.
Predicții despre viitorul umanității
El semnalează că, în cazul în care modele AI precum ChatGPT, Claude sau Deepseek vor căpăta autonomie de control, riscul ca acestea să preia infrastructurile globale ale planetei devine real. Exemple recent apărute, precum modelul Mythos dezvoltat de Anthropic, accentuează temerile legate de opusul total al controlului uman.
Măruță precizează că nimeni nu înțelege complet mecanismele interne ale acestor sisteme, iar „caii troieni” pot apărea rapid, dacă nu sunt gestionate cu atenție.
Predicții despre predicție și control
El amintește că unele studii, publicate în revista Nature, au arătat că modelele AI pot prezice comportamentul maselor cu o acuratețe uimitoare, lucru exploatat de actori interesați în manipulare, precum exemplul Cambridge Analytica.
Aceasta contribuie la haosul global și la sentimentul de incertitudine, în condițiile în care conducerea și analizele strategice se bazează tot mai mult pe AI.
Impactul asupra societății și sănătății mentale
El avertizează că, pe termen mediu, vor fi impacturi grave asupra echilibrului psihic al oamenilor, mai ales dacă nu vor putea participa în mod realist la viața socială și profesională.
„Care-i sensul vieții dacă nu mai mergi la muncă? Ce faci cu timpul tău?”, întreabă el, accentuind riscul apariției unui gol existențial și a depresiei colective.
Expertul face un apel la conștientizare și reglementare pentru a limita urmările negative, pentru a păstra umanitatea în fața avansului tehnologic nesupravegheat.