Contractul SAFE cu Rheinmetall, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro, continuă să genereze controverse legate de modul de implementare și impactul asupra industriei naționale de apărare.
Detalii despre componentele principale ale contractului
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat într-un interviu pentru Adevărul ce presupune acordul. Conceptul central îl reprezintă vehiculul de luptă Lynx, despre care afirmă că va fi produs integral în România, la fabrica din Mediaș, nu importat din Germania.
Restul sumei de 5 miliarde euro acoperă proiecte precum nave de patrulare, în valoare de aproape un miliard de euro, și sisteme de apărare antiaeriană Skyranger și Skynex, parțial produse în România, conform declarațiilor oficialului.
Rolul șantierului naval de la Mangalia
Un aspect mai puțin discutat al contractului vizează Șantierul Naval de la Mangalia 2 Mai. Acesta a fost salvat de la faliment prin această investiție, fiind desemnat să construiască navele de patrulare.
Miruță a menționat că, dacă Rheinmetall nu acceptă să construiască navele acolo, contractul nu va merge mai departe, iar această condiție a fost aprobată atât de CSAT, cât și în Parlament.
De asemenea, s-a precizat că obligația de a construi navele la Mangalia a fost inclusă în acord ca o condiție esențială.
Critici privind gestionarea fondurilor și experiența industriei locale
Ministrul a subliniat o problemă de fond: în precedentele decenii, statul a investit sume mari în achiziții de armament, însă aproape nimic din aceste resurse nu au rămas și nu au fost folosite pentru dezvoltarea industriei naționale.
Ca exemplu, Miruță a făcut referire la fabrica de pulberi de la Făgăraș, unde, în loc de tehnologii performante, există copaci. Acesta a criticat modul în care s-au gestionat anterior fondurile, susținând că banii au fost plătiți, dar tehnologia nu a fost adusă în România.
Controverse legate de transparență și proceduri de achiziție
În ceea ce privește transparența, Radu Miruță a recunoscut că modul de comunicare publică a lăsat întrebări.
El a explicat că grupul de lucru pentru stabilirea prețurilor și analiza ofertelor a fost coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, la propunerea premierului Ciolacu, și nu de Ministerul Apărării.
Referitor la criticile legate de lipsa de transparență, oficialul a afirmat că toate detaliile au fost publicate pe site-ul Ministerului Apărării Naționale, insistând că a fost dispusă publicarea informațiilor relevante.
Despre achizițiile directe, fără licitație, Miruță a spus că astfel de contracte, inclusiv cele cu Statele Unite, sunt obișnuite și nu reprezintă o excepție, menționând că achizițiile de armament au o componentă diplomatică.
Motivul strategic al achiziției
Miruță a argumentat că scopul principal al contractului este abordabilitatea de a produce în țară tehnică militară în situații de criză.
El a explicat că, în cazul unui conflict, nu se poate merge în fața militarilor cu promisiuni despre disponibilitatea tehnologiei în câteva săptămâni, ci trebuie ca fabrica națională să poată produce și să livreze rapid.
Aceasta a fost justificarea și motivația astfel formulată pentru prioritizarea industriei naționale de apărare în cadrul acestui proiect de anvergură.