Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că proiectul reactoarelor nucleare de la Doicești, considerat un pilon al parteneriatului strategic între România și SUA, nu mai este fezabil din cauza costurilor și problemelor de implementare. El a precizat că, deși au fost investiți peste 240 de milioane de dolari, între care un teren cumpărat și un studiu de fezabilitate, suma necesară pentru finalizare ar fi de câteva miliarde de euro, sumă pe care România nu o deține.
Stadiul actual al proiectului reactoarelor de la Doicești
Proiectul prevedea construirea primei centrale cu reactoare nucleare mici modulare (SMR) din Europa, înlocuind fostul combinat pe cărbune. Capacitatea instalată ar fi fost de 462 MWe, iar centrala urma să genereze până la 4.000 de locuri de muncă, în construcții și operare. Proiectul era susținut financiar și tehnic de SUA, inclusiv prin fonduri de la US Exim Bank, și avea ca scop asigurarea energiei curate pentru aproximativ 50.000 de locuințe.
Declarațiile premierului privind fezabilitatea și managementul proiectului
Ilie Bolojan a spus că, deși inițial s-a discutat despre parteneriatul cu o companie americană, s-au identificat probleme de fezabilitate. El a menționat că suma cheltuită este foarte mare, iar analiza prețului energiilor generate arată că prețul de vânzare al energiei ar fi mai mare decât prețurile de piață, ceea ce pune în discuție rentabilitatea proiectului.
Premierul a declarat că a informat ambasada SUA despre aceste probleme, subliniind importanța respectării partenerilor când un proiect are dificultăți. El a afirmat că, dacă proiectul nu este fezabil, cel mai corect este să se recunoască aceste probleme pentru a evita risipa de fonduri și resurse.
Responsabilitatea conducerii Nuclearelectrica
Bolojan a accentuat că conducerea Nuclearelectrica este responsabilă pentru rezultatul proiectului. El a spus că trebuie să se asigure că toate sumele alocate și contractele derulate sunt efectuate în condiții corecte.
Proiectul SMR de la Doicești avea sprijinul financiar al SUA, fiind susținut printr-un pachet de 4 miliarde de dolari anunțat de președintele Joe Biden. Fondurile, destinate dezvoltării primului reactor de tip SMR din Europa, urmau să fie utilizate pentru construcție și infrastructură. România intenționa să devină primul stat european cu o astfel de centrala, înlocuind o veche termocentrală pe bază de cărbune.
Contextul finanțării și implicațiile geopolitice
Această finanțare include angajamente din partea mai multor instituții financiare internaționale pentru a sprijini independența energetică a României și tranziția către energie curată. Premierul Bolojan a accentuat că, deși s-au făcut pași pentru implementarea proiectului, acesta s-a confruntat cu dificultăți majore legate de costuri și dificultăți tehnice, fiind dificil de susținut în condițiile actuale de piață și finanțare.
În pregătirea deciziei finale de investiție, acționarii Nuclearelectrica au aprobat în februarie 2026 demararea acesteia, dar suspiciunile legate de fezabilitate și de rentabilitate au fost orchestrate în opinia oficialului interimar.
