Românii consideră că formarea unui nou guvern reprezintă soluția principală pentru depășirea crizei politice, însă preferința pentru organizarea de alegeri anticipate rămâne semnificativă, potrivit unui sondaj realizat în perioada 11-14 mai 2026.
Rezultate ale sondajului despre soluțiile pentru criza politică
50,7% dintre respondenți susțin formarea unui nou guvern bazat pe actualele partide din Parlament, în timp ce 41,3% preferă organizarea de alegeri anticipate. În rest, aproximativ 8% nu au exprimat o opinie clară.
Profilurile diferite ale susținătorilor cele două soluții
Susținerea pentru un nou guvern este mai ridicată în rândul votanților PSD, PNL și USR, persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, celor cu studii superioare și locuitorilor din mediul urban. Alegerile anticipate sunt preferate în special de alegătorii AUR, bărbați, persoane cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și angajați din sectorul privat.
Opiniile referitoare la direcția viitorului guvern
Aproximativ 65,6% dintre respondenți consideră că România trebuie să continue parcursul pro-european și pro-occidental. Un procent de 26,2% susține că această direcție nu trebuie menținută, în timp ce 8,2% nu au răspuns.
Diferențe în funcție de grupurile socio-demografice
Susținerea pentru orientarea pro-europeană este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, persoanelor peste 60 de ani, celor cu studii superioare și locuitorilor din București. În schimb, votanții AUR și persoanele cu nivel scăzut de educație manifestă un scepticism mai mare față de această direcție, conform datelor sondajului.
Votanții partidurilor și poziția față de alegeri anticipate
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că nu se conturează în prezent o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate. Majoritatea votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) se opun acestei variante, în timp ce votanții AUR favorizează alegerile anticipate ca soluție pentru rezolvarea crizei.
Opinia publicului despre direcția pro-europeană și riscurile de disidență
Un sfert din populație (26%) consideră că România nu ar trebui să continue pe direcția pro-europeană și pro-occidentală. În schimb, 42% dintre votanții AUR nu susțin continuarea acestei direcții, în timp ce 49% o susțin. În total, 26% din populație este sceptică față de perspectiva de a menține această orientare, un procent apropiat de cei 22% care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană.
Contextul geopolitic și problemele interne semnalate
Remus Ștefureac a atenționat asupra riscurilor propagandei ruse, care promovează narative anti-europene, fiind preluate de unele grupuri politice și influențe autohtone. El a subliniat că beneficiile aderării la UE nu au fost distribuite echitabil în ultimii 19 ani, fapt care poate alimenta populismul și dezideratele radicale.
Metodologia și reprezentativitatea sondajului
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research a fost realizat prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația de 18 ani și peste. Eroarea admisă este de maximum 3%, la un grad de încredere de 95%.
