România intenționează să securizeze fondurile europene și să finalizeze proiectele de infrastructură aflate în curs, dar se confruntă cu provocări legate de termenii asumate și de întârzieri. Premierul Nicolae Bolojan a anunțat că, din cele peste 15.000 de proiecte administrate public în țară, cele care pot fi finalizate până la 31 august trebuie să rămână pe componenta de grant. Proiectele finalizate în proporție de 90%, dar care nu vor fi terminate la termen, vor fi transferate pe componenta de împrumut, ceea ce înseamnă că România va pierde doar suma aferentă lucrărilor nerealizate.
Proiecte și termene de finalizare
Proiectele aflate în derulare trebuie să includă note de constatare realizate de supervizori sau diriginți de șantier, pentru cele cu risc de nefinalizare. Premierul a cerut ca aceste note să fie întocmite în primele trei zile ale săptămânii următoare. Constructorii trebuie să prezinte angajamente ferme și grafice de lucrări, pentru garantarea finalizării până la data-limită de 31 august.
Transferul proiectelor nefinalizate
Cele care nu pot fi finalizate la timp vor fi transferate pe componenta de împrumut, iar în acest caz, România va suporta doar costurile pentru lucrările nerealizate. Diferența va fi acoperită din bugetul național sau local.
Aspecte negociate cu Bruxelles-ul
Un punct sensibil în negocierile cu Comisia Europeană îl reprezintă jaloanele asumate, dar care nu au fost îndeplinite. Cea mai problematică situație implică viteza de pe calea ferată, unde angajamentele de reducere a întârzierilor nu au fost atinse. Motivele invocate includ lucrările nefinalizate și lipsa locomotivei noi, factor ce blochează progresul în aceste proiecte. Guvernul ridică posibilitatea de a negocia cu Bruxelles-ul reducerea acestor standarde pentru a evita blocaje în absorbția fondurilor europene.
Legi și fonduri europene
Premierul Bolojan a declarat că, săptămâna viitoare, toate ministerele vor depune în Parlament proiecte de lege importante pentru deblocarea a peste 7,5 miliarde de euro. În condițiile în care guvernul nu are competența legală de a adopta ordonanțe, procedura parlamentară devine singura cale pentru avansarea acestor fonduri. Bolojan a solicitant sprijinul partidelor politice pentru adoptarea acestor legi până la sfârșitul lunii iunie, pentru a permite tragerile din fonduri în lunile iulie și august.
Investiții pentru 2026
Premierul a precizat că, în anul 2026, România va dispune de cel mai mare buget de investiții, reprezentând 8% din PIB, provenit atât din fonduri europene, cât și din surse naționale. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructură și dezvoltare, consolidând eforturile de modernizare ale țării.
România continuă eforturile de a-și respecta angajamentele pentru accesarea fondurilor europene și pentru finalizarea rapidă a proiectelor de infrastructură, în condițiile în care transferul proiectelor nefinalizate și negocierile cu Bruxelles-ul rămân provocări majore.
