Premierul Ilie Bolojan a evitat clarificări directe cu privire la întârzierile în atingerea jaloanelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), considerând întrebările legate de acest subiect „tendențioase” și încheind brusc o conferință de presă susținută în Vrancea. În același timp, procentul de jaloane neîndeplinite în cele 11 luni de mandat rămâne de 38 din totalul de 50, iar România mai are de atras aproximativ 10 miliarde de euro prin cererile 5 și 6, pentru finalizarea programului.
Stadiul implementării și jaloanele neîndeplinite
Din cele 50 de jaloane stabilite în PNRR, 38 nu au fost îndeplinite până în prezent. Acest lucru plasează România în situația de a fi în întârziere cu o proporție semnificativă a planului, iar penalizările pot depăși 15 miliarde de euro. Această sumă este mai mare decât suma rămasă de recuperat din fondurile alocate programului european.
Premierul susține că în Parlament trebuie să meargă nouă proiecte de legi și că celelalte jaloane sunt rezolvabile prin ordine de ministru și hotărâri de guvern. El a afirmat că problemele majore sunt legate de componenta parlamentară, iar fiecare minister coordonator de reforme a avut posibilitatea să finalizeze jaloanele în perioadele adecvate.
Motivele întârzierilor și contextul economic
Bolojan a dat vina pe situațiile geopolitice, mai ales războaiele din Ucraina și Iran, pentru întârzierile în implementarea reformelor. El a menționat, de asemenea, că, după reducerea prognozei de creștere economică a Uniunii Europene la doar 0,1%, situația economică a României este afectată de aceste evenimente.
Premierul a afirmat că nu are voie să emită Ordonanțe de Urgență, după ce fostul premier Sorin Grindeanu a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu adoptarea OUG pentru programul SAFE. Această decizie limitează posibilitatea executivului de a interveni rapid pentru soluții legislative suplimentare în gestionarea situației.
Sursele de finanțare și obiecțiile legale
Pentru finalizarea PNRR, România trebuie să atragă aproape 10 miliarde de euro, sumă brută provenită din cererile 5 și 6, constând în granturi și împrumuturi. Aceasta reprezintă o componentă critică pentru atingerea țintelor planului european, iar întârzierea în aplicație riscă penalizări financiare și pierderea fondurilor.
Întârzierea în îndeplinirea jaloanelor și problemele legale legate de adoptarea ordonanțelor de urgență au atras critici privind capacitatea guvernului de a gestiona eficient implementarea programului, mai ales în contextul crizei economice generate de conflictul din Ucraina și factorii geopolitici asociați.
În prezent, ministerele și autoritățile au posibilitatea să rezolve anumite jaloane prin ordonanțe și hotărâri de guvern, dar o parte semnificativă rămâne în suspensie, așteptând proiecte legislative sau aprobare parlamentară.
Premierul a evitat momentul în care a fost întrebat de jurnaliști despre cauzele directe ale întârzierei, sau despre eventuale sancțiuni pentru România, limitând răspunsurile la explicații generale legate de procesul legislativ și de contextul internațional.
În viziunea oficială, toate jaloanele care țin de guvernul României sunt în curs de rezolvare, iar principalele probleme se află în componenta legislative, fiind legate de dezbateri în Parlament și de perioada de implementare a proiectelor.
## În prezent, situația rămâne critică, iar autoritățile continuă să caute soluții pentru a accelera finalizarea jaloanelor din PNRR, evitând totodată responsabilitatea directă pentru întârzieri.