Rusia a lansat pentru a treia oară o rachetă hipersonică Oreșnik împotriva Ucrainei, sâmbătă noaptea, într-un atac care, potrivit oficialilor, evidențiază un schimb de tactici și un eventual accent pe dimensiunea politică a arsenalului rus. Racheta a fost trasă de trei ori începând din noiembrie 2024, ultima oară în urma eșecurilor de pe câmpul de luptă și a unui atac ucrainean asupra Moscovei săptămâna trecută.
Utilizarea rachetei Oreșnik
Racheta Oreșnik, capabilă să transporte focoase nucleare, a fost lansată în noiembrie 2024 asupra unei uzine militare din Dnipro. În decembrie 2025, Belarus a indicat că a desfășurat această rachetă pe teritoriul său, iar în ianuarie 2026, a fost reluată utilizarea ei. Moscova susține că racheta are o rază de acțiune de 3.000 până la 5.500 km, fiind una dintre cele mai avansate arme de ultimă generație.
Caracteristici tehnice și tactice
Racheta Oreșnik poate atinge viteze de până la Mach 10, echivalent cu aproximativ 12.350 km/h, conform declarațiilor președintelui Vladimir Putin. Viteza culminantă observată de serviciile militare ucrainene în noiembrie 2024 a fost de peste Mach 11 (13.600 km/h). De asemenea, racheta este echipată cu ogive multiple, care permit atingerea țintelor independent, sporind dificultățile de interceptare.
Puțin peste șase flashuri succesive au fost observate în timpul lansării din 21 noiembrie, indicând prezența a șase ogive. Experți militari afirmă că acestea pătrund în atmosferă și lovesc țintele la viteze hipersonice. Inițial, clipurile difuzate au arătat pagube limitate în zona Dnipro, ceea ce sugerează că atacul inițial a fost mai mult un test sau o demonstrație politică.
Contextul strategic și implicațiile militare
Utilizarea rachetei Oreșnik a fost interpretată de analiști ca un semn de impas pe câmpul de luptă pentru Rusia. Eșecurile militare, inclusiv atacurile ucrainene asupra Moscovei și încetinirea ofensivei în zonele ocupate, determină Moscova să recurgă la aceste arme avansate ca instrument de intimidare.
Putin a menționat că există o rezervă de astfel de rachete gata de utilizare și a afirmat că acestea se bazează pe modele de rachete balistice intercontinentale, precum RS-26 Roubej, derivată din RS-24 Iars. Acesta din urmă a avut un program de înarmare inițiat în 2012 și încetat în 2018, din cauza resurselor limitate, fiind înlocuit în schemele militare cu tehnologii hipersonice.
Viteza record atinsă de rachetă a fost de peste Mach 11, iar elementele de impact ating temperaturi de 4.000 °C, aproape de cele ale suprafaței Soarelui, conform serviciilor de informații ucrainene. Putin a declarat că ogivele multiple permit o penetrare mai dificilă a sistemelor de apărare antirachetă, sporind pericolul pentru ținte multiple.
Relevanța politică și reacțiile internaționale
Specialiștii consideră că aceste lansări sunt mai mult acte de intimidare decât operațiuni militare eficiente. În noaptea atacurilor, rachetele au produs pagube limitate, însă impactul simbolic și militar este deosebit de semnificativ.
Declarațiile oficialilor europeni, precum ale șefei politicii externe a UE, Kaja Kallas, au fost dure, denunțând acțiunile Rusiei ca fiind tactici de terorism menite să ucidă civili și să sperie populația. Kallas a afirmat că folosirea unei rachete cu rază medie de acțiune “se apropie de pragul unui conflict nuclear”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat direct, calificând aceste încercări drept „nebuni”. În opinia lui, atacurile repetate cu rachete de ultimă generație indică o strategie de intimidare, menită să influențeze poziția și negocierile în contextul războiului.
Perspective și riscuri
Analizată ca un instrument politic, racheta Oreșnik nu pare să fie utilizată în mod intenționat pentru distrugeri masive, ci mai degrabă ca un mesaj cu impact global. În lipsa unor înțelegeri de pace concrete și a eforturilor diplomatice, Moscova continuă să folosească aceste arme ca un factor de presiune.
Războiul a dus la încetinirea avansurilor rusești, iar Ucraina a raportat o creștere a efectelor drone și a unor pierderi sovietice. Un studiu recent indică faptul că, fără măsuri nepopulare, precum mobilizarea parțială sau restricții interne, Moscova va fi nevoită să reducă obiectivele militare în regiune.