Nana Mouskouri, născută pe 13 octombrie 1934 în Chania, Creta, este una dintre cele mai cunoscute cântărețe europene, având în carieră peste 50 de ani. Până în prezent, a vândut aproximativ 300 de milioane de albume în întreaga lume și vorbește fluent șase limbi: greacă, franceză, engleză, spaniolă, italiană și portugheză.
Origini și aventură muzicală timpurie
Crescută la Atena, în urma mutării familiei sale când avea trei ani, Nana Mouskouri s-a format muzical în condiții solicitante. Tatăl, activist în rezistența împotriva ocupației naziste și în războiul civil, a influențat în permanență dezvoltarea ei culturală. Încă de tânără, a ascultat și a studiat pe marele repertoriu al jazz-ului și al cântecelor franțuzești, precum cele interpretate de Ella Fitzgerald, Billie Holiday și Edith Piaf.
La vârsta de 16 ani, a fost admisă la Conservatorul din Atena pentru studiile de muzică clasică, inclusiv operă. În 1957 însă, a fost temporar exclusă, după ce a început să cânte cu un grup de jazz seara, interpretând piese de Ella Fitzgerald.
Ascensiunea în muzică și recunoașterea internațională
Întâlnirea cu compozitorul Manos Hadjidakis în 1958 a marcat începutul carierei de succes. A înregistrat un disc cu compozițiile sale și a câștigat în 1959 Premiul I la Festivalul Cântecului Grec pentru interpretarea piesei „Kapou Iparki Agapi Mou”, și apoi alte două piese ale aceluiași compozitor, „Timoria” și „Kiparissaki”, care au obținut, de asemenea, primele locuri.
Primul său turneu internațional a fost la Festivalul Cântecului Mediteranean din Barcelona, unde a câștigat premiul I cu melodia „Xypna Agapi Mou”, compusă de Costa Yannidis. În 1961, a avut un mare succes în Germania cu melodia „Weissen Rosen aus Athen”, adaptare a unui cântec popular grecesc, vândut în peste un milion de exemplare.
În 1962, a înregistrat la New York sub conducerea producătorului Quincy Jones albumul „The Girl from Greece Sings”. În același an, a devenit cunoscută în Marea Britanie cu piesa „My Colouring Book”.
În plus față de Grecia: Paris și performances internaționale
În 1963, Nana Mouskouri s-a stabilit permanent la Paris, unde a înregistrat un album în limba greacă și a interpretat cântecul „À Force de Prier”, care a participat la Eurovision în acel an și a adus-o în atenția internațională, fiind desemnată câștigătoare a “Grand Prix du Disque” în Franța. În această perioadă, a colaborat cu compozitorul Michel Legrand, care i-a oferit două hituri pentru filme: „Les parapluies de Cherbourg” (1964) și „L’enfant au Tambour” (1965).
În 1965, a înregistrat al doilea album în limba engleză, intenționat să expună stilul său internațional. În același an, a concertat la Olympia din Paris și a lansat primul LP în limba engleză, intitulat „Over&Over”. Ulterior, a continuat să lanseze albume cu succes în Franța, printre care „Comme un Soleil” și „Une Voix qui Vient du Coeur”, precum și interpretări ale cântecului cubanez „Guantanamera”.
In 1966, a realizat un turneu în colaborare cu Harry Belafonte, realizând împreună albumul „An Evening with Belafonte/Mouskouri”.
Carieră și recunoaștere continuă
Pe parcursul anilor ’70 și ’80, Nana Mouskouri a continuat să lanseze albume cu succes în multiple limbi, printre ele „Sieben Schwarze Rosen” (1975), vândut în Germania, și „Book of Songs” și „Roses and Sunshine”, care au atins milioane de exemplare în lume. În perioada anilor ’80 și ’90, a lansat noi discuri precum „Je Chante Avec Toi, Liberté” (1981) și „Only Love” (1986).
Lista distincțiilor primite include titlul de “Doctor Honoris Causa” de la McGill University din Canada și “Echo Music Prize” de la Deutsche Phono Akademie, între alte recunoașteri internaționale.
Considerații și reflecții despre muzică și societate
Nana Mouskouri a exprimat în interviuri credința în valoarea tristeții pentru a aprecia fericirea și a subliniat importanța simplității. A vorbit despre iubire, dăruirea și rolul artei în social, afirmând că muzica poate fi un limbaj universal pentru exprimarea dragostei. A fost implicată în activități umanitare, colaborând cu U.N.I.C.E.F. pentru drepturile copiilor și a vorbit despre importanța respectării diversităților culturale în interpretare.
De-a lungul vieții, a menținut o relație specială cu publicul, fiind recunoscută pentru sinceritate și dedicare. A cântat pe cele mai renumite scene mondiale și a influențat generații, fiind considerată în continuare o artistă de referință în muzica europeană.
În România, a fost apreciată pentru contribuția sa culturală, iar această recunoaștere a fost exprimată și prin amintirile unor prieteni și colaboratori, printre care și un diplomat român, care a menționat că obiceiul de a-i oferi melodii Nana Mouskouri ca dar a persistat în viața sa.
Nana Mouskouri continuă să fie o figură emblematică, având un palmares impresionant și o influență durabilă în lumea muzicală.