Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că legat de proiectul legii salarizării unitare, a fost asaltat cu critici pentru forma în care a fost prezentat. Acesta susține că nu a elaborat personal actul normativ, ci l-a preluat din mandatul anterior, urmând să fie revizuit ulterior. Pîslaru a explicat că proiectul a fost pus în dezbatere pe baza documentului existent, fără consultări ample cu sindicatele înainte de publicare.
Reacții și proteste din sectorul public
Proiectul de lege a provocat reacții negative din multiple sectoare ale sistemului public. Asistenții medicali au protestat, angajați din ANAF și Trezorerie au manifestat nemulțumiri, iar profesorii au amenințat cu boicotarea examenelor naționale. Angajații din vămi au anunțat intenția de a recurge la greve, iar grefierii au spus că pot bloca activitatea în instanțe și parchete.
Discuții și ajustări în procesul de elaborare
Ministerul Muncii a început discuții cu sindicatele și reprezentanți ai diverselor categorii profesionale pentru a ajusta forma proiectului. După întâlniri cu reprezentanți din educație și Apărare, Pîslaru a afirmat că au fost identificate „mai multe lacune” în document, recunoscând că proiectul nu este finalizat.
Ministrul a precizat că legea a fost preluată „ca atare” și că a avut la dispoziție trei săptămâni pentru a lucra cu forma existentă. El a explicat că responsabilitatea pentru lacune aparține celor care au pregătit inițial proiectul.
Perspective și planuri de modificare
Pîslaru a spus că rolul său este să corecteze și să aducă proiectul într-o formă funcțională, în limita bugetului disponibil. El a afirmat că intenționează să ofere o șansă acestei legi, astfel încât să devină o reformă benefică pentru sectorul public, fără a afecta restul societății.
Ministrul a menționat că în bugetul alocat pentru salarii în educație este prevăzută cea mai mare sumă, de 1,75 miliarde de lei, și că modificările vor fi făcute în consultare cu sindicatele. Consideră că dialogul continuă în direcția bună, deși recunoaște existența unor probleme tehnice, precum reeșalonarea grilei salariale și sporurile.
Termene și critici privind conținutul proiectului de lege
Proiectul de lege propune intrarea în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Se prevede ca raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu din sectorul bugetar să fie de 1 la 8, valoarea de referință pentru 2027 fiind stabilită la 4.100 de lei.
Legea trebuie adoptată până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul din Planul Național de Redresare și Reziliență, care prevede data de 1 iulie 2026 pentru intrarea în vigoare.
Economiștii critică forma actuală a proiectului, susținând că favorizează în continuare categoriile deja avantajate din sistemul public. În prezent, grila de salarizare include valori brute precum 32.800 lei pentru președintele României, 30.750 lei pentru prim-ministru, 26.650 lei pentru ministru, iar pentru personalul din sistemul de apărare, 20.500 lei pentru șeful Armatei.
Propuneri și angajamente ale politicienilor
Fostei coaliții de guvernare, reprezentată de Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, le-au fost atribuite angajamente că, în noua lege, cheltuielile totale cu salariile în sectorul public nu vor depăși nivelul din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
Toate aceste detalii sunt stabilite în contextul planurilor pentru reformarea salarizării, ale cărei modificări sunt încă în proces de consultare și ajustare.