Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei solicită măsuri urgente după incidentul cu drona din Galați
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) critică reacția întârziată a autorităților române referitoare la incidentul cu drona căzută pe un bloc în Galați și cere accelerarea unor proiecte de infrastructură și securitate în regiune. Reprezentanții asociației solicită dezvoltarea unui scut antidronă pentru estul țării și reevaluarea planurilor naționale de apărare în contextul riscurilor actuale.
Solicitări pentru măsuri de siguranță și infrastructură
Potrivit comunicatului transmis sâmbătă, MDM cere autorităților să implementeze un sistem de protecție anti-dronă în regiunea Moldova. De asemenea, solicită accelerarea construirii autostrăzilor A7 și A8, considerate infrastructură strategică pentru zonă.
Reprezentanții asociației susțin că Moldova nu mai poate fi tratată ca o „periferie strategică” a României, iar planurile de apărare trebuie reevaluate pentru a răspunde cu promptitudine și eficiență noilor amenințări.
Percepția de securitate afectată de incident
Conducerea MDM afirmă că incidentul cu drona rusă care a lovit Galațiul în noaptea de 28/29 mai 2026 a demonstrat vulnerabilitatea regiunii și a consolidat percepția că statul român nu este pregătit pentru amenințările războiului modern.
“La nivel de cetățeni din Moldova, atacul a schimbat percepția asupra securității, arătând că războiul devine o realitate aproape și în spațiul românesc”, precizează reprezentanții organizației.
Reacție lentă și insuficientă a autorităților
MDM critică modul de răspuns al autorităților, describând reacția inițială ca fiind lentă, plombată cu „bâlbăieli și ezitări”. Reprezentanții susțin că măsurile anunțate rămân doar declarații și nu sunt suficiente pentru a contracara noile riscuri.
„Poziționarea întârziată a leadershipului politic a lăsat loc pentru propagandă și influențe externe, în special ale Rusiei”, afirmă asociația.
Impactul războiului asupra regiunii Moldova
Reprezentanții MDM subliniază că Moldova suportă deja costurile proximității războiului, fără a beneficia de investiții prioritare în securitate și infrastructură. Ei critică și faptul că programele naționale, precum SAFE, și proiectele de armament și autostrăzi A7 și A8 nu au fost încă finalizate într-un ritm satisfăcător.
„Regiunea nu a primit prioritatea necesară în dezvoltare, în timp ce riscurile cresc”, explică aceștia. În comparație, decidenții militari continuă să folosească paradigma Porții Focșanilor, ceea ce, spun ei, nu mai este adecvat pentru situația actuală.
Întârzierea în modernizarea infrastructurii și apărării
În ultimii ani, statul român a răspuns preocupărilor de securitate estică cu măsuri birocratice și asigurări generale, considerate insuficiente de către MDM. Organizatia afirmă că Moldova a fost, pentru mult timp, percepută mai degrabă ca zonă-tampon strategică decât ca regiune de dezvoltare și protecție egală cu restul țării.
„Lipsa unui plan clar de modernizare și protecție a Moldovei a contribuit la vulnerabilitate”, susțin reprezentanții MDM. Ei atrag atenția asupra faptului că războiul din Ucraina a evidențiat urgent necesitatea unei adaptări rapide a planurilor de apărare și infrastructură pentru regiunea Moldova.