Președintele României, Nicușor Dan, și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, oferă explicații diferite despre drona rusă care a căzut pe un bloc din Galați. În timp ce Dan afirmă că drona a fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană, Miruță evită să confirme această variantă și susține că nu are date concrete în acest sens.
Traiectoria dronei de la Galați
Nicușor Dan a declarat că drona rusă, identificată drept model Gheran 2, făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care au vizat portul Reni, în zona Odessa din vestul Ucrainei. El afirmă că drona a fost deviată într-un mod cinetic de către armata ucraineană. Liderul statului susține că drona s-a schimbat de direcție după ce a fost interceptată și vizată de apărarea antiaeriană ucraineană, iar traiectoria tuturor dronei a fost monitorizată.
„Știm cu certitudine că drona era rusă și face parte din serie Gheran 2. A fost parte a unui zbor de 43 de drone trimise spre portul Reni. Una dintre ele, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat direcția și a intrat în spațiul aerian românesc. Traiectoria tuturor dronelor a fost urmărită clar”, a declarat Nicușor Dan pentru BBC.
Reprezentanții Ministerului Apărării și diferențele de opinie
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a oferit o altă perspectivă. Într-un interviu, oficialul a afirmat că datele primite vizează doar originea și compoziția dronei, nu și modul în care și-a schimbat traiectoria. El a subliniat că nu are informații care să confirme că drona a fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană.
„Drona este de fabricație rusă. Dacă Rusia neagă existența acesteia, le invit să vină să îi confirme seria și să identifice fabrica producătoare din Rusia. Este responsabilitatea celor care au lansat drona să se ocupe de traiectoria ei, având în vedere că avea o încărcătură explozivă de aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT)”, a spus Miruță.
El a adăugat că, deși nu poate confirma versiunea lui Dan, susține că experții români pot stabili mai multe detalii despre incident din probele și epava dronei.
„Radarele noastre arată că drona a venit dinspre Marea Neagră, a trecut peste Dunăre și a intrat în spațiul aerian românesc, prăbușindu-se în Galați”, a explicat ministrul.
Refuzul confirmării și controversele
Miruță a catalogat explicația privind deviația dronei de către apărarea antiaeriană ucraineană drept o discuție „fentă în spațiul public”. El a criticat dezbaterile pe această temă, considerând că distrag atenția de la probleme mai importante.
„Discuția despre motivul exact al schimbării traiectoriei dronei nu este importantă în acest moment. Numeroase drone care au ajuns anterior pe teritoriul României prezintă urme de gloanțe, iar această dronă putea avea și ea astfel de urme”, a spus Miruță.
El a menționat că datele pe care le deține vizează doar componentele și sursa dronei, nu modul în care a ajuns în spațiul aerian românesc.
Expertize și responsabilități
Miruță a explicat că expertizele asupra epavei pot clarifica mai multe aspecte. Posibilitatea unei analize balistice sau a altor investigații este menționată, iar informațiile ar putea fi obținute de la Serviciul Român de Informații sau de către alte instituții competente.
„Experții noștri pot analiza elementele pentru a determina circumstanțele exact, inclusiv traseul și motivul pentru care drona a schimbat direcția”, a spus oficialul.
Reacții și percepții publice
Miruță a accentuat că discuția despre motivul devierii dronei „este o fentă în spațiul public” și că această temă nu trebuie să distragă atenția de la problemele reale, precum urmele de gloanțe găsite pe drone care au mai ajuns pe teritoriul României anterior.
Pentru moment, pozițiile publice rămân divergente, iar aspectele tehnice ale incidentului continuă să fie în analiza autorităților competente.