Curtea Supremă a Israelului a validat luni numirea generalului Roman Gofman în funcția de șef al Mossad, serviciul de informații externe, în ciuda criticilor legate de un dosar controversat din 2022. Decizia a fost luată cu două voturi pentru și unul împotrivă, respingând contestațiile formulate în special de procurorul general Gali Baharav-Miara.
Decizia Curții și contextul legal
Curtea a judecat că integritatea lui Gofman nu este compromisă, deși procurorul general a manifestat opoziție. Roman Gofman fusese desemnat pentru funcție în decembrie 2025 și avea programată preluarea mandatului din iunie 2023.
Procurorul general a trimis o scrisoare Curții Supreme la 10 mai, justificând opoziția sa față de numire. Argumentul principal se baza pe un incident din 2022, în care Gofman era detașat la frontiera nordică.
Controversele legate de un dosar din 2022
În 2022, ofițeri israelieni, actând la solicitarea lui Gofman, recrutaseră un adolescent, Ouri Elmakiyes, pentru operațiuni de colectare de informații și influență pe lângă țări inamice, în special Siria. Recrutarea s-a făcut în afara cadrului legal, iar adolescentul a fost arestat de serviciile de informații interne israeliene, Shin Bet.
Elmakiyes, în vârstă de 17 ani, fusese închis peste un an, iar ulterior procurorii au anchetat cazul și au anulat toate capetele de acuzație împotriva sa. Procurorul general susține că Roman Gofman nu a făcut nimic pentru a-l dezvinovăți și a negat că ar fi avut vreo cunoaștere despre acțiunile tânărului.
Reacțiile și pozițiile celor implicați
Elmakiyes a sesizat și el Curtea Supremă pentru a se opune numirii lui Gofman, invocând implicarea sa în cazul din 2022. Judecătorii au apreciat însă că faptele din dosarul Elmakiyes nu îl descalifică moral pe Gofman, considerând că integrarea sa în funcția de șef al Mossad poate fi menținută.
Gofman urmează să preia oficial conducerea Mossad marți, 2 iunie, într-un context politic tensionat, Guvernul Netanyahu fiind implicat într-un conflict cu principalele instituții judiciare ale țării.