Românii emigranți în Spania utilizează umorul și stereotipurile pentru a-și construi identitatea pe rețelele sociale, antrenând mii de urmăritori și devenind personaje cunoscute în mediul online. Trei exemple sunt Bianca Kovacs, Valentin Olariu și Alex Roșu, fiecare adoptând strategii diferite pentru a aborda experiențele lor de migranți.
Bianca Kovacs, comediantă și actriță
Bianca Kovacs, în vârstă de 43 de ani, s-a stabilit în Spania acum 24 de ani și a devenit cunoscută prin glumele sale despre stereotipurile românilor. În spectacolele sale și pe social media, folosește sarcasmul pentru a comenta percepțiile greșite, cum ar fi „furia” românilor sau asocierea lor cu fraze precum „sunt pe stradă și dorm pe bordură”.
În interviu pentru un ziar spaniol, Kovacs a relatat că a început prin a lucra în domenii precum portocale, menaj, restaurante și imobiliare. În ciuda destinului greu din primele zile, a continuat să joace și să-și construiască cariera în comedie, inspirată de propriile experiențe.
Comedianta, originară din Sighișoara, descrie umorul ca o formă de terapie și critic social, utilizând satira pentru a adresa percepțiile despre români. În discursurile sale, afirmă că viața de migrant devine o sursă de mândrie și inspirație, chiar dacă judecățile de valoare din partea celor din țară pot fi uneori dure.
Valentin Olariu, „Truc Rumano”
Valentin Olariu, de 38 de ani, are peste un milion de urmăritori pe Instagram și TikTok, fiind cunoscut pentru glumele sale și sfaturile satirice despre cultura românească. El postează clipuri în care face glume despre stereotipurile românilor, precum trucuri pentru imobiliare sau reparații casnice, și adoptă adesea umorul autopersiflant, având ca scop combaterea prejudecăților.
Originea sa este din satul Dornești, județul Suceava, și a migrat singur în 2004, la vârsta de 16 ani, ajungând în Almeria, fiind inspirat de prietenii care plecau în alte țări europene. A avut diverse experiențe profesionale, de la muncă în construcții, la restaurare și metalurgie, iar în timpul liber a început să-și construise popularitatea pe social media cu glume despre „trucuri românești”.
Unul dintre cele mai virale clipuri a fost din 2022, când a făcut glume despre prețurile motorinei, iar viralizarea rapidă a făcut ca publicul să-l cunoască ca „Truc Rumano”. Olariu recunoaște că uneori este deranjat de stereotipuri, însă consideră umorul ca o formă de a naviga și a desființa unele impresii preconcepute despre români.
Alex Roșu, influencer și specialist în cultură
Alex Roșu, în vârstă de 31 de ani, activează în domeniul IT și postază videoclipuri despre obiceiurile și particularitățile culturii românești pe TikTok și Instagram. Născut în Zaragoza, a emigrat în Spania la vârsta de 5 ani, provenind dintr-un sat din județul Suceava.
El povestește că, în mod spontan, a început să realizeze clipuri despre „lucruri tipice” românești, precum obiceiurile sau diferențele față de sistemul de învățământ spaniol. Unul dintre cele mai vizionate videoclipuri compară educația din cele două țări, generând reacții diverse atât din partea urmăritorilor, cât și a românilor din diaspora.
Olariu subliniază că umorul negru în cultura românească a fost dezvoltat din cauza experiențelor dificile și a încercărilor de a-și păstra moralul în fața problemelor, iar acesta devine o metodă de a face față realităților.
Impactul pe social media și percepțiile migranților
Toți trei utilizează stereotipurile românești pentru a crea conținut umoristic ce resonă cu publicul larg. Kovacs și Olariu folosesc umorul autoironic pentru a desființa prejudecățile, transformând experiențele personale în material comic.
Această strategie a generat atât reacții pozitive, cât și critici, dar consideră că sinceritatea și transparența sunt cea mai bună abordare. Kovacs afirmă că, pentru ea, a fi migrant înseamnă mândrie și sursă de inspirație, în timp ce Olariu și Roșu subliniază rolul umorului în a face față stereotipurilor și a crea identitate.
Proiectul PULSE, în care este implicată această inițiativă, are ca scop promovarea partenariatelor jurnalistice transfrontaliere și evidențiază modul în care românii din diaspora, prin umor și autenticitate, își construiesc propriile povestiri.