**Drona care a lovit Galațiul: explicații oficiale și controverse**
Un incident aerian care a vizat un bloc din Galați a generat controverse privind natura și originea dronei implicate. Oficial, autoritățile române au oferit versiuni diferite despre eveniment, iar discuțiile urmăresc în principal cine a trimis drona și cum a evoluat situația.
Președintele Nicușor Dan: drona rusă, parte dintr-un roi de 43 de drone
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, la Galați, și duminică într-un interviu pentru BBC că drona implicată în incident era de fabricație rusă, model Gheran 2. Potrivit acestuia, drona făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care vizau portul Reni, situat în vestul Ucrainei, în zona Odessa și a Mării Negre.
Nicușor Dan a menționat că dronele au venit dinspre est spre vest, din zona Mării Negre către portul Reni. El a adăugat că una dintre drone, lovită de armata ucraineană, și-a schimbat traiectoria, trecând peste teritoriul României, și că traiectoria tuturor celor 43 de drone este cunoscută.
Potrivit președintelui, nu a fost vorba de un atac țintit, ci de un atac cu multiple drone provenind din Rusia. El afirmă cu certitudine că drona a fost de model Gheran 2, rusească, și că evenimentul a fost urmărit și analizat în detaliu de autoritățile române.
Radu Miruță: nu deținem informații certe privind traiectoria dronei
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a oferit o explicație diferită în cadrul unei intervenții televizate. El a spus că radarele românești au monitorizat zborul dronei și au putea urmări traseul acesteia, observând că a fost direcționată intenționat și a pierdut comunicarea cu controlul de la distanță.
Miruță a explicat că nu au informații certe despre modul în care drona a fost deviată și a subliniat responsabilitatea Rusiei pentru lansarea dronei în spațiul aerian românesc. El a afirmat că se poate face o expertiză balistică asupra rămășițelor dronei, dar că în momentul de față, se cunoaște doar traseul acesteia, inclusiv intrarea în spațiul aerian românesc și prăbușirea în Galați.
El a menționat că armata română a supravegheat în permanență drona și a observat-o venind dinspre Marea Neagră, traversând Dunărea apoi intrând în spațiul aerian al țării.
Ajutorul NATO: oficialitățile diverg
Președintele Nicușor Dan a afirmat că România a primit echipamente de la aliații NATO pentru monitorizarea celor 60 de km de graniță pe Dunăre, ca măsură temporară în așteptarea livrării complete a capabilităților.
El a spus că anumite echipamente, de proveniență americană, au fost deja trimise pentru segmentul de graniță menționat, însă acestea nu acoperă întreaga frontieră.
Contradicție față de aceste declarații o are Radu Miruță, care a spus că, până în prezent, ajutorul NATO solicitat nu a fost pus în aplicare. El a precizat că pe 6 februarie a transmis o listă de propuneri pentru capabilități de luptă împotriva dronelor, listă aprobată la nivel NATO, dar că, dincolo de această aprobare, nu s-au făcut livrări concrete.
Ministrul a explicat că România a cerut un transfer de capabilități până în momentul în care echipamentele comandate vor fi livrate, cu un termen de livrare estimat între 2027 și 2028.
Situația dronei și reacții oficiale
Ministerul Apărării a recunoscut oficial pierderea dronei în sudul județului Galați, susținând că s-a pierdut în zona localității, iar drona a virat în înălțime de la 600 de metri, evoluând până la aproximativ 200 de metri înainte de prăbușire.
Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al MApN, a explicat că nu s-au deschis focuri asupra dronei din cauza riscurilor și restricțiilor legale, menționând că forțele armate trebuie să echilibreze rapiditatea reacției cu protejarea populației și a proprietăților.
De asemenea, Radu Miruță a afirmat că radarele românești au detectat drona fiind observată intrând dinspre Marea Neagră, trecând Dunărea și revenind în spațiul aerian al Galațiului, apoi prăbușindu-se în oraș.
–
Aceste explicații diferă în detalii importante, iar veridicitatea și traiectoria dronei continuă să fie subiect de discuție oficială și publică.
