China gestionează strict controalele de capital, dar există o industrie covertă care eludează aceste restricții, mutând miliarde de dolari anual în străinătate. Prin diverse metode ingenioase, rezidenții chinezi continuă să transfere capitaluri, chiar și în fața măsurilor severe de supraveghere și represiune.
Modalități de evadare a capitalului din China
Autoritățile chineze limitează cumpărarea de valută persoanelor fizice la un maxim anual de 50.000 de dolari. În ciuda acestor restricții, existența unei rețele extinse de transferuri ilicite face dificilă cuantificarea reală a sustragerii de fonduri.
Deținerea de numerar în valoare mare, transportată fizic în Hong Kong sau Macao, rămâne o metodă frecventă, deși mai riscantă din cauza controalelor sporite. În 2024, o femeie de 62 de ani a fost arestată la punctul de trecere Lok Ma Chau cu bancnote nedeclarate în valoare de 330.000 de dolari Hong Kong, ascunse într-o vestă special confecționată.
Metoda „ștrumfing” și transferurile bancare
O metodă răspândită implică recrutarea unor persoane care nu și-au epuizat cota anuală de 50.000 de dolari. Prin combinarea cotelor a zeci de persoane, brokerii pot transfera sume mari în străinătate, aparent în mod legal.
Un exemplu documentat arată că, în 2020, un bărbat a recrutat 102 persoane, facilitând transferul a peste 6,8 milioane de dolari canadieni (aproximativ 5 milioane de dolari) către alte țări.
Transferurile alternative: hawala și facturarea frauduloasă
Rețele ilegale de bănci, folosind sistemul informal hawala, transportă bani din China. Persoana interesată depune fonduri la un intermediar local, care aranjează apoi depuneri echivalente într-un cont din străinătate.
Alte metode includ manipularea facturilor de import, prin creșterea artificială a valorii bunurilor sau tranzacții virtuale cu diamante, electronice sau alte bunuri de valoare mare. Semnele de fraudă includ plăți multiple către același furnizor din conturi diferite sau transferuri neautentice.
Piețele „maimuțelor” și criptomonedele
Achiziționarea de bunuri scumpe cu carduri chinezești, urmată de anularea plăților și primirea echivalentului în numerar sau depuneri în străinătate, reprezintă o metodă prin care fondurile sunt scoase din țară.
În privința criptomonedelor, deși China a interzis bursele interne în 2017, utilizatorii continuă să ocolească restricțiile prin intermediul brokerilor care convertsesc yuanii în active digitale. Conflictul cu reglementările a dus, în 2021, la eliminarea totală a mineritului și la incriminarea utilizării criptomonedelor pentru finanțări ilegale.
Estimările indică faptul că rețelele chineze de spălare de bani au procesat tranzacții ilicite cu criptomonede în valoare de aproximativ 16,1 miliarde de dolari în 2025, demonstrație a rolului activ al activelor digitale în relocarea fondurilor către exterior.
China continuă să gestioneze riscul fluxurilor financiare ilicite, dar măsurile restrictive și metodele sofisticate de evadare asigură existența unui flux constant de capitaluri ilegale spre granițele țării.
