Premierul a afirmat că a reușit să unească partidele din fostul guvern într-un program de guvernare semnat de toate formațiunile, menționând că această înțelegere urmărește corectarea deficitelor economice. El a subliniat că reducerea deficitului implică inevitabil costuri, dar a precizat că măsurile economice luate vizează și creșterea productivității, precum și reducerea prețurilor la energie, fără a diminua salariul minim.
Contextul politic și abordarea fiscal-economică
Premierul a explicat că programul de guvernare a fost realizat pentru a corecta deficitele, într-un mod care, după opinia sa, nu a mai fost întâlnit în alte părți ale lumii. El a accentuat că, pentru a reduce deficitul bugetar, trebuie adoptate măsuri care presupun costuri, dar și eforturi pentru creșterea eficienței economice.
Problemele introduse de creșterea salariului minim și prețurile la energie
Premierul a precizat faptul că majorarea salariului minim anual și scumpirea prețurilor la energie au exercitat presiune asupra companiilor micro și mici, precum și asupra sectorului economic în general. Aceste factori au avut un impact semnificativ asupra costurilor operaționale, inclusiv din cauza ponderii mari a salariilor și energiei în costurile totale ale firmelor.
Impactul asupra economiei locale și a ocupării
Bolojan a făcut referire la creșterea numărului de companii închise și la pierderea locurilor de muncă după 2019-2020, mai ales în zonele mai îndepărtate de marile orașe. El a menționat că mulți români au perceput această evoluție ca o barieră pentru oportunitățile de angajare, având în vedere că unele locuri de muncă bine plătite, dar mai puțin stabile, au fost desființate.
Comparatie cu alte state și analiza cheltuielilor bugetare
Premierul a adus în discuție modelul altor țări, precizând că, din ponderea totală a venitului național, circa 40% reprezintă veniturile la bugetul de stat din PIB, în timp ce în România această pondere este de aproximativ 30%. El a punctat că, din totalul cheltuielilor, maxim 25% sunt alocați pentru salariile statului în alte țări, pe când în România această proporție depășește 39-40%, ceea ce crește presiunea asupra bugetului și asupra resurselor destinate problemelor cetățenilor.
Necesitatea reformelor și provocările viitoare
Premierul interimar demis, Ilie Bolojan, a dat asigurări că următorul guvern va trebui să se concentreze pe abordarea acestor probleme. El a afirmat că, în lipsa unor măsuri concrete pentru reducerea cheltuielilor excesive și pentru atragerea investițiilor, nu se vor putea aborda eficient crizele actuale.
Programul guvernamental prezentat de Bolojan are ca scop stabilizarea situației economice și reducerea presiunii financiare asupra sectorului privat, dar și asupra bugetului de stat.
