Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru Axios că a avertizat premierul israelian Benjamin Netanyahu asupra riscului ca Israelul să fie lăsat singur dacă va relua conflictele militare cu Iranul. În ultimele 24 de ore, tensiunile din Orientul Mijlociu s-au intensificat, amenințând un conflict de amploare în zonă, activitatea militară fiind ridicată în contextul unor atacuri reciproce și intervenții oficiale.
Evenimentele din weekend și escaladarea conflictului
Duminică dimineață, Israelul a efectuat un atac asupra unei ținte grupării șiite Hezbollah în Beirut, după notificarea către CENTCOM, însă fără informarea Casei Albe. România, conform surselor, a fost măsurată între escaladarea rapidă a reacției iraniene, care a lansat rachete către Israel, și reticența inițială a administrației americane.
Ulterior, Iranul a răspuns prin atacuri cu rachete asupra Israelului, îndeplinind astfel promisiunea de retaliere pentru atacul israelian asupra obiectivelor din Beirut. Duminică seară, Trump l-a contactat pe Netanyahu, sfătuindu-l să nu riposteze și indicând că va soluționa conflictul la nivel diplomatic, fie printr-un acord cu Iranul, fie prin intervenție directă.
Discuțiile dintre Washington și Israel
Convocarea unei discuții telefonice între Trump și Netanyahu a avut loc duminică seară, fiind descrisă ca una „politicoasă”, fără amenințări sau certuri. Sursele israeliene susțin că Netanyahu a explicat că lipsa riposte globale ar transmite Iranului un semnal greșit, iar timpul pentru acțiune ar fi critic.
Deși Trump a precizat că un acord cu Iranul ar putea fi încheiat în câteva zile, iar loviturile militare ar fi evitate, Netanyahu a decis să continue atacurile militare, după consultări interne cu oficiali din domeniul securității și comandamente militare. În urma discuției, Netanyahu a aprobat o serie de ținte pentru retorsiuni, inclusiv o componentă a celei mai mari facilități petrochimice din Iran, și alte ținte din Teheran.
Detalii despre atacuri și reacții
Israelul a atacat o facilitate petrochimică din Iran și mai multe ținte în capitala Teheran. În replică, Iranul a lansat rachete asupra Tel Avivului, iar în cursul zilei de luni au avut loc noi schimburi de focuri și contraatacuri.
Deși armata americană nu a participat direct, a ajutat la interceptarea rachetelor iraniene care se apropiau de Israel. Președintele Trump a menționat că a primit apeluri din cinci țări din regiune, solicitând presiuni asupra Israelului pentru a opri atacurile.
Conform declarațiilor de la Washington, Iranul și-a exprimat disponibilitatea de a înceta atacurile dacă Israelul face același lucru. În același timp, Israelul a planificat o serie de atacuri asupra mai multor ținte sensibile, dar a fost oprit de presiunea diplomatică exercitată de SUA în ultimele zile.
Context politic și strategii divergente
Doar câteva ore după atacurile de duminică, Netanyahu a transmis Casa Albă că a decis să continue ofensiva, deși inițial a părut dispus să amâne acțiunile. Președintele Trump a relatat că atacurile israeliene au fost coordonate cu Statele Unite, dar Israelul le-a comunicat „foarte târziu”.
Analizele indică o divergență de interese între Washington și Ierusalim. Dacă, pe de o parte, Trump insiste asupra unui acord cu Iranul și evitării unui război total, Netanyahu consideră că lipsa reacției ar fi dăunătoare pentru Israel și pentru alianța cu SUA. Decizia finală a lui Netanyahu a fost să ia măsuri militare, după consultări cu șefii securității.
Reacții internaționale și perspective
Răspunsurile din regiune arată o îngrijorare crescută privind escaladarea conflictului. Trump a relatat că a primit apeluri din mai multe state, cerând încetarea atacurilor și sprijinind o eventuală reușită a negocierilor diplomatice cu Iranul.
Declarațiile oficialilor iranieni indică scepticism față de intențiile SUA și Israel. Mohammad-Bagher Ghalibaf, președintele parlamentului iranian și negociatorul-șef, a criticat recentele afirmații ale lui Trump și a exprimat lipsa de încredere în memorandumul de înțelegere negociat.
Totodată, informațiile indică o diferență de perspective între autoritățile israeliene și cele americane, privind modul în care trebuie gestionată criza, tendința fiind de a demonstra o deteriorare a relațiilor strategice și politice, conform surselor.