Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) afirmă într-un raport de 77 de pagini că în România există o mișcare coordonată menită să preia controlul asupra justiției, acuzând implicarea directă a unor oameni politici și a unor ONG-uri în orchestrarea protestelor și campaniilor menite să încline echilibrul instituțiilor judiciare.
Informații despre implicarea politică în proteste și campanii de denigrare
Raportul CSM indică faptul că protestele au fost organizate cu sprijinul unor reprezentanți politici, aflați în coaliția de guvernare, în special de la USR și PNL. Documentul menționează că aceștia au avut un rol activ, fiind instigați să participe la demersurile împotriva justiției.
Printre politicienii amintiți în recenta hotărâre a CSM se numără reprezentanți de la PNL și USR, cu nume și prenume repetate de zeci de ori. Numele PSD este pomenit doar de două ori, în contexte diferite, fiind prezentat ca victimă a acțiunilor coordonate ale acestei mișcări.
Lea CSM acuză că și un grup de ONG-uri, printre care Declic și Funky Citizens, au avut un rol în campaniile de denigrare împotriva judecătorilor și sistemului judiciar, în special în contextul reformelor legate de pensii și salarii.
Recensământ al judecătorilor cercetați penal și măsuri de presiune
Potrivit raportului, peste 1.900 de judecători din cei aproximativ 4.500 existenți în România au fost cercetați penal de DNA. Rata cercetărilor este de circa 75% pentru judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezentând un procent extrem de ridicat.
CSM susține că aceste anchete, realizate în mare parte pentru soluțiile dispuse în dosare și nu pentru fapte reale, au fost folosite ca mijloc de presiune asupra judecătorilor. Finalitatea acestor cercetări, în majoritatea cazurilor, a fost soluția de netrimitere în judecată, dar abia după perioade semnificative de timp pentru a menține judecătorii în tensiune.
Documentul indică și cifre concrete pe județe, relevând amploarea și distribuția cercetărilor. La Curtea de Apel București au fost cercetați 100 din cei circa 218 judecători, iar la Curtea de Apel Oradea, 35 din circa 40 adejudecători. La Tribunalul București, 85 din aproximativ 200 de judecători au fost vizați.
Acuzații de abuz din partea DNA și impact asupra încrederii publice
CSM susține că procurorii anticorupție au abuzat de putere, cercetând judecători pentru soluțiile în cauze, fără a avea fapte concrete în acest sens. Cei cercetați au fost adesea supuși unor investigații prelungite, condiție destinată să mențină presiunea asupra lor și asupra întregului corp judecătoresc.
Potrivit sondajelor citate de CSM, încrederea cetățenilor în judecători a scăzut de la 52% în 2024 la 35% în august 2025. Creșterea campaniilor de denigrare și influențarea percepției publice sunt considerate principalele cauze ale acestei scăderi bracketate de Consiliu drept „nenaturală”.
Utilizarea forței publice și monitorizarea social media
Raportul menționează că autoritățile au folosit Jandarmeria pentru a asigura ordinea publică la proteste. Deși în presă au circulat și cifre exagerate, precum cele de 10.000 de participanți, autoritățile au confirmat că numărul real de manifestanți a fost în jur de 2.500.
Consiliul superior al Magistraturii a monitorizat activ conturi de social media, constatând existența unor campanii de influențare artificială, cu mesaje negative și dezinformare, coordonate și distribuite de profile false sau vechi, recent activate după o perioadă de inactivitate aparentă.
Accente politice pe rețele de socializare și acuze de coordonare
Printre partidele politice menționate ca parte a unei „coordonări excepționale” se regăsesc PNL și USR, acuzate de CSM că au lansat și susținut mesaje de denigrare la adresa justiției, utilizând social media și campanii media „afiliate” și „sub acoperire”.
Organizații precum Uniunea Salvați România și Partidul Național Liberal sunt citate frecvent în raport, în timp ce acțiunile unor personalități publice și jurnaliști, precum Liviu Avram, sunt interpretate drept parte a acestei „coordonări” strategice.
Unele contre și calificări din partea CSM
Pentru a susține teza unei „lovituri de stat”, raportul CSM ridică probleme precum percepția de prescripție a dosarelor sau salariile judecătorilor, întărind în schimb ansamblul acuzațiilor cu cazuri și cifre concrete.
De exemplu, salariul anual net al unui judecător debutant este de 16.863 euro, în timp ce un judecător debutant bulgar primește 35.622 euro. Tablourile comparate vizează să evidențieze ceea ce CSM consideră a fi „diferența de tratament” ce pune în discuție independența justiției.
Raportul se finalizează cu precizarea că „pune în discuție” vechiul sistem și încearcă să justifice nevoia unor schimbări fundamentale în mod metodic și organizatoric, în condițiile în care încrederea publicului în justiție a fost puternic afectată de campaniile de dezinformare și de influența politică.
