Deputata PSD Diana Tușa a explicat principalele modificări aduse proiectului de lege privind infracțiunea de „pornografie infantilă”, precizând că noua formulare pune în centrul protecției penale copilul, ca victimă a infracțiunii. În plus, proiectul se află în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.
Clarificări în privința definitiei și tratamentului infracțiunii
Tușa a afirmat că noua formulare evidențiază în mod explicit cine este victima: copilul abuzat sau exploatat sexual. Ea a precizat că problema nu este obscenitatea, ci exploatarea și abuzul sexual real asupra minorilor. Conform deputatei, legislația actuală se axează pe materiale pornografice, dar forma propusă vizează în fapt abuzul sexual asupra copilului, înregistrat, stocat, transmis sau vândut pentru profit.
„În fapt, nu este pornografie, este abuz sexual asupra copiilor, înregistrat, păstrat, transmis sau vândut pentru mulți bani”, a transmis Tușa.
Aceasta a subliniat că noul termen “plasează copilul în centrul protecției penale”.
Duritatea pedepselor și diferențierea faptelor
Deputata a respins criticile potrivit cărora noile reglementări ar duce la reducerea pedepselor. Ea a afirmat că legea devine mai dură pentru formele grave de abuz și că se diferențiază între gravitatea faptelor.
„Pedepsele nu se reduc, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor”, a spus Tușa.
Potrivit proiectului, pedepsele variază de la 2 la 7 ani pentru procurarea, deținerea, stocarea sau distribuirea materialelor cu conținut abuziv asupra minorilor. Pentru promovare sau expunere, pedeapsa este între 3 și 10 ani, iar pentru producerea acestor materiale, între 5 și 12 ani.
Limitarea și clarificarea pedepselor
Referitor la pedeapsa maximă de șapte ani pentru forma de bază a infracțiunii, deputata a oferit un exemplu concret: dacă un minor deține o fotografie a altui minor dezbrăcat, scopul legii nu este să trimită la închisoare minorul, ci să pedepsească abuzatorii.
„Scopul legii nu este să băgăm la închisoare copii, ci abuzatorii”, a explicat Tușa.
Ea a adăugat că legislația permite în anumite situații individualizarea reacției penale și, dacă este cazul, renunțarea la urmărirea penală.
Sancționarea grooming-ului
Una dintre modificări aduse proiectului vizează și sancționarea faptelor de grooming.
„A treia modificare importantă sancționează cu pedeapsa de 3-10 ani solicitarea de către o persoană a unui minor să înregistreze, să producă sau să transmită o fotografie sau un videoclip cu el”, a spus deputata.
Aceasta include și tentativa de fapte, adică situația în care cineva cere unui minor să înregistreze astfel de materiale, chiar dacă nu urmează să le producă efectiv.
Stadiul proiectului legislativ
Tușa a menționat că proiectul se află în dezbaterea Senatului, ca primă cameră sesizată.
„Forma actuală a proiectului rezultă din consultări cu instituții precum DIICOT, BCCO, CSM, UNBR, CNA, ANCOM și ONG-uri”, a precizat deputata.
Ea a subliniat că forma prezentată a fost avizată favorabil de Comisia Juridică, ținând cont de observațiile transmise de instituțiile implicate.
