Mai mulți europarlamentari români au expus diferite perspective privind recentul incident al dronelor în spațiul aerian românesc, în contextul creșterii tensiunilor în regiune și al amenințărilor din zona Mării Negre. Discuțiile au evidențiat solicitări pentru măsuri concrete de protecție, consolidarea apărării și colaborări regionale.
Reacții ale eurodeputaților români
Victor Negrescu, eurodeputat PSD și inițiator al rezoluției, a subliniat importanța protejării cetățenilor și infrastructurii critice din regiune. El a făcut referire la familia din Galați rănită de o dronă lovind locuința și a avertizat asupra unei amenințări directe.
Negrescu a cerut crearea unui sistem european de monitorizare și avertizare în timp real, precum și întărirea capacităților de apărare aeriană și antidrone pentru flancul estic. De asemenea, a solicitat finanțare europeană pentru infrastructurile critice și mecanisme rapide de sprijin pentru zonele afectate.
El a afirmat că fiecare cetățean european trebuie să se simtă în siguranță în propria locuință.
Poziții diferite ale grupurilor politice
Dan Barna, eurodeputat USR, a evidențiat necesitatea de a numi Rusia explicit drept agresor și de a aminti că războiul s-a reluat la granița Europei, fiind cea mai mare amenințare pentru securitatea UE. El a solicitat includerea în bugetul multianual a unor fonduri dedicate sistemelor antidrone și consolidarea rapidă a flancului estic.
Barna a subliniat și importanța cooperării cu Ucraina și Republica Moldova pentru securitatea europeană, spunând că integrarea experienței Ucrainei în sistemele de apărare este urgentă.
Altfel, Georgiana Teodorescu, eurodeputată AUR, a atras atenția asupra incidentului din Portul Constanța, unde o dronă maritimă ucraineană a explodat după ce Ucraina a pierdut controlul asupra acesteia. Ea a criticat reacția întârziată a autorităților ucrainene și a cerut responsabilitate pentru informările alese și impactul lor asupra siguranței naționale.
Reacții ale oficialilor europeni
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, a declarat că dezbaterile trebuie urmate de acțiuni concrete, inclusiv alocări bugetare și strategii de descurajare eficiente. Ea a afirmat că amenințarea Rusiei este o realitate cotidiană pentru statele de la frontiera estică.
Kallas a punctat că mesajele de alarmare, precum cele din Galați, sunt răspunsuri la situații de urgență și nu trebuie să devină frecvente. Ea a adăugat că UE va accelera eforturile de protecție, inclusiv prin inițiative precum Eastern Flank Watch.
Urgenta protejării infrastructurii maritime și a spațiului aerian
Rezoluția a fost aprobată în contextul unor inițiative europene deja lansate referitoare la apărarea împotriva dronelor și atacurilor în regiune. În februarie 2026, Comisia Europeană a prezentat un Plan de acțiune pentru securitatea dronelor, care prevede crearea unor capacități de detecție, reacție coordonată și consolidarea pregătirii în domeniul apărării.
Aceasta face parte din strategia UE pentru apărare până în 2030, inclusiv din proiecte precum Inițiativa europeană de apărare împotriva dronelor și Eastern Flank Watch.
Discuția despre droni se leagă și de planurile pentru regiunea Mării Negre, unde Uniunea Europeană a propus un hub de securitate maritimă. Acesta ar urma să funcționeze ca sistem de avertizare timpurie și instrument de protecție pentru infrastructurile critice maritime, între care cabluri submarine și platforme offshore.
