România confruntată cu probleme structurale în gestionarea situațiilor de urgență și deficiențe în informarea populației despre măsuri limită, a fost punctul central al unei intervenții publice a generalului Silviu Predoiu, transmisă într-o emisiune enunțată de Gândul. În opinia sa, sistemele existente și nivelul de pregătire al populației nu sunt adecvate pentru situații de criză, iar investirea în echipamente militare nu a rezolvat problemele ce țin de coordonarea și informarea cetățenilor.
Critici asupra eficientei sistemelor de alertă
Generalul a afirmat că procedurile precum avertizările RO-ALERT nu sunt eficiente dacă populația nu este instruită în prealabil despre reacțiile necesare în caz de amenințare. El a subliniat că un mesaj de tip alertă, fără o pregătire corespunzătoare, poate genera panică, fără a avea un efect util.
„Și ce faci după ce spune că vine drona? A fost pregătită populația? Știe ce să facă? sau se dau cap în cap vecinii pe culoare? Ies bătrânelele pe balcon cu borcanele de murături? Degeaba dai RO-ALERT dacă n-ai pregătit populația cu ce trebuie să facă,” a spus Predoiu.
Probleme de comunicare și pregătire a populației
El a criticat lipsa de informare concretă și instrucțiuni în cazul unor situații limită, precum apariția dronelor periculoase, și a evidențiat că sistemele de alertare trebuie completate cu o instruire specifică pentru cetățeni, pentru a evita panicarea sau reacțiile inadecvate.
Investiții și pregătire militară
Generalul Predoiu a adus în discuție sumele alocate pentru modernizarea apărării, precum cei șase miliarde de euro investiți în echipamente de la Rheinmetall, evidențiind că acestea nu au rezolvat problemele de coordonare și reacție în cazul unor incidente neașteptate.
„Noi cumpărăm echipamente de la Rheinmetall de șase miliarde, dar am avut o dronă navală încărcată cu 300 kg de explozibil, la care s-au uitat vreme de patru ore și jumătate toți reprezentanții statului,” a afirmat el.
Gestionarea incidentelor cu drone și răspunsul instituțiilor
Potrivit generalului, reprezentanții statului au fost prezenți în zona portului Constanța în timpul prăbușirii dronei fără a lua măsuri eficiente timp de peste patru ore. El a criticat lipsa de reacție rapidă și de acțiuni concrete din partea serviciilor secrete și a instituțiilor de apărare.
„Serviciile secrete pot să anticipeze acest gen de acțiuni. Puteau să facă proteste. CSAT-ul, în cadrul parteneriatului cu Ucraina, să fi discutat, să fi făcut proteste. Noi n-am făcut nimic,” a declarat Predoiu.
El a amintit că, în cazul dronei din Grecia, autoritățile grecești au cerut scuze, în timp ce în cazul dronei din portul Constanța s-au arătat necoordonare și lipsă de reacție rapidă, ceea ce indica probleme de proceduralitate și comunicare între instituții.
Implicarea și responsabilitatea instituțiilor
Generalul Predoiu a exprimat nemulțumirea privind numărul mare de instituții implicate în gestionarea situațiilor de criză, menționând că aceasta complica procesul decizional și răspunsul rapid, accentuând necesitatea unor proceduri clare și eficiente.
„Cu cât sunt mai multe instituții implicate, cu atât e mai greu,” a spus el, evidențiind nevoia de o reformă în sistemul de management al situațiilor de urgență pentru a crește eficiența răspunsului.
Acuzațiile aduse de generalul Silviu Predoiu vizează o serie de lacune fundamentale în gestionarea situațiilor limită și în pregătirea populației, precum și lipsa de coordonare între instituțiile statului, aspecte considerate a fi esențiale pentru consolidarea securității naționale.
