Insulele Baleare se confruntă cu o invazie semnificativă a șerpilor cu potcoavă, specie considerată inofensivă pentru oameni, dar extrem de periculoasă pentru fauna endemică. Extinderea rapidă a acestei reptile a dus la dispariția unor populații unice de șopârle și riscă să dezechilibreze ecosistemele locale.
Cum a început invazia șerpilor cu potcoavă
Primul exemplar de șarpe cu potcoavă (Hemorrhois hippocrepis) a fost înregistrat în anul 2003 pe insula Ibiza. Până atunci, această specie trăia exclusiv în Maghreb, Peninsula Iberică și Sardinia. În ultimii douăzeci de ani, răspândirea sa a fost favorizată de practici umane.
Răspândirea a fost intensificată de modul în care proprietarii de terenuri și firmele de amenajări exterioare au importat masiv măslini seculari de dimensiuni mari din Spania continentală. Acești copaci au fost plantați în locul măslinilor locali tineri, înlocuind habitatul natural. Pe trunchiurile acestor arbori și în solul înconjurător, șerpii au fost transportați clandestin în insule.
După Ibiza, șerpii au ajuns în Mallorca în 2006 și în Formentera în 2010. Distanta parcursă și modul de răspândire indică implicarea traficului uman în extinderea speciei.
Un „superpredator” în zonele insulare
Populația de șerpi cu potcoavă s-a dezvoltat rapid, devenind un „superpredator” în ecosistemele insulare. În prezent, aproximativ 90% din suprafața insulei Ibiza este ocupată de această specie.
Șerpii se hrănesc principal cu șopârla endemică Podarcis pityusensis, clasată ca pe cale de dispariție și care se găsește numai în Ibiza, Formentera și pe stâncile din jur. Existența acestei șopârle a fost grav afectată, fiind exterminată de pe circa zece insulițe mici, precum Santa Eulària.
Observațiile cercetătorilor au inclus filmări în care șerpii înoată în Marea Baleară pentru a căuta teritorii de vânătoare noi.
Efectele invaziei asupra ecosistemului insular
Dispariția șopârlei locale riscă să declanșeze prăbușirea ecosistemelor insulare. Acest animal joacă trei roluri ecologice majore: controlează populațiile de insecte dăunătoare, răspândea semințele plantelor locale și contribuie la polenizarea florei Baleare.
Pierderile de biodiversitate sunt majore, fiind afectate mai ales speciile unice de șopârle de pe insulițe mici, unde habitatul a fost distrus de prezența ieșită din control a șerpii invazori.
Siguranța turiștilor și specii nepericuloase
Deși prezența șerpilor a creat îngrijorări pentru vizitatori, autoritățile locale asigură că pericolul pentru oameni este extrem de redus. Speciile introduse pe insule nu sunt veninoase și nu reprezintă o amenințare directă pentru turiști.
Pe lângă șarpele cu potcoavă, au fost identificate alte specii non-veninoase, precum șarpele de râu (Zamenis scalaris), șarpele viperin (Natrix maura) și șarpele de Montpellier (Malpolon monspessulanus). Niciuna dintre aceste specii nu a ajuns în zonele coastei insulelor Baleare.
Viperele de pământ, cu venin periculos, nu au fost înregistrate pe aceste insule, astfel încât plimbările în natură rămân sigure, cu mențiunea de a nu deranja capcanele biologilor utilizate pentru monitorizarea și controlul speciilor invazive.