Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice în SUA și expert în studiile asupra democrației, afirmă că situația politică actuală din România reprezintă un „asalt împotriva statului de drept”. Într-un interviu acordat pentru HotNews, acesta critică implicarea serviciilor secrete și rolul acestora în formarea guvernelor, precum și poziția actualului primar al Capitalei, Nicușor Dan, față de PSD.
„Criza politică semnalează slăbiciuni ale instituțiilor democratice”
Tismăneanu vede în criza desfășurată recent o deteriorare a mecanismelor democratice din România, în care serviciile secrete și rețelele de influență ajung să funcționeze fără control public. El consideră că actuala situație indică o puternică pierdere a controlului asupra acestor instituții.
Rolul serviciilor secrete în formarea guvernului
Profesorul critică de implicarea șefilor serviciilor de informații în procesul de alcătuire a guvernelor, afirmând că participarea lor la aceste decizii ridică semne de întrebare privind controlul democratic și separarea puterilor. El aduce exemplul poziției șefului SRI, despre care spune că participarea la astfel de consultări evidențiază o problemă majoră.
Implicarea SPP și presupusele contacte cu politicienii
Tismăneanu relatează despre activitatea în funcția sa în 2006, când a fost președinte al Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste, vorbind despre rolul serviciilor de informații. El susține că anumite acțiuni, precum aducerea lui Adrian Veștea de către SPP, nu sunt spontane, ci indică o coordonare care depășește limitele unei democrații mature.
„Virusul din România poartă numele Sindromul Hellvig”
Expertul face referire la discuția despre „virusul” care afectează statul și instituțiile sale, sugerând că sindromul Hellvig, numit astfel după conducerea SRI, explică situația de instabilitate. El ridică această problemă pentru a evidenția lipsa controlului asupra serviciilor și influența lor în formarea deciziilor politice.
Pericolul unei retrageri din valorile democratice
Tismăneanu compară evoluțiile din România cu regimul petainist din Franța, utilizând figura lui Philippe Pétain pentru a ilustra tendința către autoritarism și colaborare cu tipare antidemocratice. El critică intenția legislativului de a reforma Legile Securității Naționale, considerând că acestea pot submina principiile statului de drept.
„Contaminarea populismului și a corupției”
Profesorul vorbește despre modul în care populismul, corupția și marele business infiltrate în sistem au dus la crearea unui mediu favorabil pentru ascensiunea liderilor autoritari. El remarcă faptul că, din 2007, odată cu evoluțiile din interiorul Rusiei și intervențiile externe, polarizarea și tendințele autocratice s-au amplificat, accentuând fragilitatea instituțiilor democratice.
„Nicuşor Dan nu are un proiect clar, ci doar acțiuni haotice”
Tismăneanu apreciază că actualul primar al Bucureștiului nu dispune de un plan consolidat, ci acționează în mod incoerent, ceea ce riscă să submineze și mai mult statul de drept. El critică numirile în Justiție și acțiunile legate de anumite evenimente juridice, precum hotărârea Tribunalului Militar București privind evenimentele din 10 august 2018, ca fiind exemple de vulnerabilizare a statului.
„Serviciile secrete din România sunt dirijate de oameni incompetenți”
Tismăneanu face trimitere la opiniile lui Ludovic Orban, afirmând că mulți dintre cei din conducerea serviciilor de informații sunt oameni incompetenți, provin dintr-o mentalitate provincială și analfabetă, care continuă linia vechiului aparat securist. El reproșează aceste structuri că joacă jocuri politice și nu trebuie să fie subordonate influențelor externe sau unor interese obscure.
„Mediocritatea și parvenitismul în politică”
El critică absenteismul valorilor democratice și apariția unui mediocrități generalizate, în care interesul personal primează în detrimentul instituțiilor. Referindu-se la perspectiva teoretică, aduce în discuție ideea că, pentru consolidarea democrației, e nevoie de un consens minim asupra principiilor constituționale, indiferent de opiniile divergente.
Simpatiile MAGA și riscurile pentru România
Tismăneanu anticipează că, în contextul internațional, simpatiile pentru viziunea MAGA (Make America Great Again) pot influența discursul și orientarea politică din România. El relatează că această mișcare are asemănări cu ideologia petainistă, care pune accent pe valori precum muncă, familie și patrie, în detrimentul principiilor liberale și democratice.
„Integrarea în Uniunea Europeană, cea mai sigură cale”
Subliniază importanța menținerii și aprofundării poziției României în cadrul UE și NATO, avertizând că retragerea din aceste structuri ar aduce țara înapoi la „kilometrul zero”. El remarcă că, în trecut, retragerea de la valorile și sprijinul occidental a fost cauzată de influența mișcărilor anti-europene și de încercări de izolarea geo-politică.
Vladimir Tismăneanu consideră că situația actuală cere o vigilență crescută și o analiză critică a modului în care serviciile de informații și elitele politice contribuie sau subminează statul de drept în România.
