Un proiect de lege pentru unirea României cu Republica Moldova, inițiat de un grup de 15 deputați și senatori, a fost adoptat tacit recent de Camera Deputaților. Oficialii explică că unirea nu se produce printr-o lege, ci printr-un proces complex de proceduri internaționale, finalizate de obicei prin referendumuri, iar legea are rolul să consfințească cele deja decise.
Procedura legală pentru unire
Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale între 2010 și 2016, subliniază că unirea României cu Moldova implică multiple etape internaționale și nu poate fi realizată doar prin adoptarea unei legi în Parlament. El aduce ca exemplu procesul ce începe cu negocieri diplomate și referendumuri în ambele state.
Adoptarea tacită a legei în Parlament
Proiectul, întocmit de 15 membri ai formațiunii SOS România, a trecut tacit, adică fără vot în plen, în urma depășirii termenului legal pentru dezbateri. În Camera Deputaților, legea a fost adoptată pentru că termenul de 45 de zile pentru dezbatere a expirat, iar inițiatorii nu au mai solicitat o dezbatere suplimentară.
După aprobare, legea urmează să fie discutată în Senat, unde va fi necesar un vot și o dezbatere aprofundată. În cazul în care proiectul ar fi aprobat de Senat, ar figura apoi pe lista pentru avizare constituțională și, în final, pentru ratificare internațională. Zegrean avertizează însă că, dacă va ajunge în această fază, legea are șanse minime să fie aprobată.
Reacții și opinii
Ex-președintele CCR afirmă că legea nu are nicio șansă să fie adoptată, fiind supusă verificărilor Curții Constituționale și respectării tratatelor internaționale.
De la fostul președinte moldovean Igor Dodon au venit critici, acesta acuzând politicienii români de promovarea unui „ expansionism teritorial românesc”. Într-o postare pe Facebook, Dodon a calificat politica ca fiind „imperialistă” și a spus că politicienii de la conducerea Moldovei tac sau aprobă tacit această intenție, pe care o consideră nejustificată.
Ce conține proiectul de lege
Inițiat în februarie 2026, proiectul are patru articole.
Articolul 1 reafirmă sprijinul pentru posibilitatea modificării frontierelor pe căi pașnice și diplomatice, conform Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki.
Articolul 2 decide explicit unirea României cu Moldova.
Articolul 3 autorizează guvernul român să inițieze negocieri urgente cu autoritățile de la Chișinău pentru realizarea unirii.
Articolul 4 prevede notificarea autorităților internaționale, precum Guvernul Republicii Moldova, U.S.A., NATO, ONU și UE, pentru implementarea deciziei.
Motivațiile inițiatorilor și controversele legale
În expunerea de motive, parlamentarii care au propus legea afirmă că ea deschide calea negocierii pentru recuperarea teritoriilor „smulse samavolnic de bolșevici”, invocând influențele marilor puteri și UE, precum și sprijinul acordat Ucrainei.
Ei susțin că unirea trebuie realizată exclusiv de cele două popoare, în urma negocierilor asupra situației geopolitice, inclusiv regiunile Transnistria și Găgăuzia, și consideră că UE și SUA ar trebui să ajute la integrarea Moldovei.
Consiliul Economic și Social a emis un aviz negativ, argumentând că decizia de unire trebuie să aparțină cetățenilor celor două state, exclusiv în urma unui referendum, și că nu există în legislație competența pentru Parlament de a decide o astfel de unire.
Aceeași poziție o are și Consiliul Legislativ, care precizează că atribuțiile pentru inițierea negocierilor internaționale apar numai guvernului, nu Parlamentului.
Sesizate, autoritatea militară și cea de securitate națională au declinat competența, menționând că proiectul este o inițiativă parlamentară și nu face obiectul avizării lor.