Un fler al speciei invazive din Mediterana, peștele-iepure, a atras atenția în ultimele zile în rândul populației din Grecia și pe rețelele sociale. Deși prezența sa în ape nu reprezintă un pericol direct pentru înotători, riscurile pentru pescari și pentru sănătatea publică sunt mult mai semnificative. Specialiștii confirmă că fenomenul nu trebuie să genereze panică, dar necesită informare corectă și măsuri pentru gestionarea situației.
Originea și răspândirea peștelui-iepure
Peștele-iepure provine din regiunea Indo-Pacifică și a ajuns în Marea Mediterană via Canalul Suez. Primele detectări oficiale în Grecia au avut loc în 2005. De atunci, specia s-a răspândit în aproape toate mările grecești, în special în zonele sudice, precum insula Creta și zona Atenei.
Specialiștii de la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” explică denumirea populară a peștelui, derivată din structura sa dentară. Acesta are patru dinți puternici, uniți, asemănători incisivilor de iepure, folosiți pentru a sparge cochilii, tăia plase sau provoca răni dacă este manipulat greșit.
MuZiul elen de specialitate precizează că specia Lagocephalus sceleratus, denumită popular pește-iepure, este considerată una dintre cele mai problematice specii invazive din estul Mediteranei. Impactul asupra ecosistemelor și activității pescarilor este semnificativ, iar răspândirea sa continuă.
Panică pe grupurile de Facebook din rândul turiștilor
Zvonurile despre agresivitatea peștelui-iepure au generat îngrijorare în rândul românilor aflați în Grecia. Pe grupurile de Facebook dedicate vacanțelor în această țară, numeroși turiști și-au exprimat temeri legate de posibile atacuri sau mușcături.
Unii participanți au cerut confirmări despre incidente recente, iar altele au relatat experiențe personale. Mulți au afirmat că nu au observat niciun astfel de pește în apele din Grecia și că nu există motive de panică.
Administratorii acestor grupuri au încercat să calmeze populația, recomandând informarea din surse sigure și sporind conștientizarea cu privire la comportamentul animalelor marine. Unii au subliniat că peștii se sperie de prezența oamenilor și nu atacă fără motiv.
Pericolul pentru oameni, minim și exagerat
Datele oficiale ale Hellenic Centre for Marine Research (HCMR) indică faptul că un singur incident de vătămare asupra unui om a fost înregistrat în Grecia în 2022, pe insula Creta. În acel caz, un bărbat s-a scăldat și a fost mușcat, însă nu a fost raportată nicio agresiune sistematică sau atacuri multiple.
Un studiu din 2024 menționează 28 de cazuri documentate de atacuri asupra oamenilor în estul Mediteranei între 2004 și 2023. Majoritatea incidentelor au avut loc în Siria, Turcia și Liban. Rănile apar în principal atunci când pescarii dau peste pește accidental sau îl ating fără protecție.
Specialiștii subliniază că specia nu vânează oameni și nu prezintă un pericol direct pentru cei care se scalda în mare, ci pentru cei care manipulează pește sau pescuiesc ilegal.
Pericolul real: toxina mortală în farfurie
Riscul major este legat de consumul alimentar. Tehnic, corpul peștelui-iepure conține tetrodotoxină (TTX), o neurotoxină extrem de puternică, care poate provoca paralizie respiratorie sau deces prin insuficiență cardiacă.
Legislația Uniunii Europene interzice comercializarea și consumul acestei specii de pește din cauza conținutului de toxină. Până în prezent, în Grecia s-a înregistrat un singur caz de intoxicație alimentară, alți pacienți fiind persoane care nu știau ce pește au consumat. Nu au fost raportate decese.
Este recomandabil ca consumul de pește-iepure să fie evitat, iar pescarii și restaurantele să fie atenți la riscuri și să respecte legislația în vigoare.
Pierderi financiare pentru pescarii din Grecia
Pentru pescarii profesioniști din Creta și Dodecaneze, peștele-iepure reprezintă un coșmar economic. Fălcile sale puternice distrug plase, rup frânghii și consumă capturile valoroase.
Biologul marin Nota Peristeraki estimează pierderi de aproximativ 8.500 de euro anual pentru fiecare navă de pescuit de coastă. Autoritățile elene desfășoară un program pilot pentru reducerea populației, solicitând aprobarea Comisiei Europene pentru un proiect de pescuit subvenționat, menit să controleze și să elimine exemplarele invazive.
Primul ajutor în cazul mușcăturii
Deși mușcătura peștelui-iepure nu este veninoasă, rănile provocate de fălcile puternice pot fi adânci și sângerează abundent.
Crucea Roșie Elenă recomandă următoarele măsuri de prim ajutor:
– Spălarea rănilor cu apă curentă și săpun.
– Aplicarea unei presiuni ferme pentru oprirea sângerării.
– Mersul de urgență la cel mai apropiat centru medical pentru evaluare și eventuale suturi sau administrarea de vaccin antitetanos.
– În caz de sângerare severă sau dacă se află într-o zonă izolată, apelarea numărului european de urgență 112.
Specialiștii recomandă turiștilor să nu atingă animale necunoscute și să evite panicarea, menționând că prezența peștelui-iepure nu trebuie să devină un motiv de teamă, ci o ocazie de a înțelege conexiunile dintre biodiversitate, transport maritim și schimbările climatice.
