Europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus pentru funcția de premier de către PNL, USR și UDMR, a fost acuzat că ar fi contactat conducerea din Budapesta pentru a influența sprijinul UDMR față de Guvernul Veștea, într-un context politic tensionat.
Valori și carieră politică
Siegfried Mureșan are o carieră începută în Partidul Democrat Liberal (PDL), apoi PMP, partid în care a fost ales europarlamentar. În 2018, s-a transferat în PNL, fiind considerat un politician apropiat de interesele sistemului politic românesc.
El a fost, de asemenea, angajat în campania electorală a Elenei Băsescu și a susținut candidatura Elenei Udrea la prezidențiale. Un fost asistent europarlamentar al Elenei Băsescu, Horia Alexandru Cercel, continuă să fie consilier în cadrul Parlamentului European, conform unor surse din mass-media.
Siegfried Mureșan a avut și activități în Germania, fiind stagiar la Bundestag și consilier al președintelui Comisiei pentru Afaceri Europene din Parlamentul German, Gunther Krichbaum. În 2010, s-a căsătorit cu românca Oana Paraschiva Harvalia, iar nunta a fost oficiată de Klaus Iohannis, pe atunci primar al Sibiului.
Finanțări și susțineri din cercuri controversate
Elena Udrea a afirmat că Mureșan a fost recomandat de Elena Băsescu și susținut de ea la europarlamentare. Finanțarea campaniei ar fi provenit de la Gheorghe Ștefan, condamnat în mai multe dosare, printre care Microsoft, Poșta Română și finanțarea PDL.
Udrea a criticat, de asemenea, discursul actual al europarlamentarului, acuzând ipocrizie pentru că, după ce a obținut funcția cu sprijinul unor personaje cu reputație contestată, promovează o imagine anticorupție și pro-justiție. Ea susține că Mureșan s-a bazat pe sprijinul sistemului politică și judicial, susținând că nu poate avea o poziție veridică în acest sens.
Udrea a mai adăugat că mulți politicieni din vechiul PDL, după trecerea la alte partide, vin public în sprijinul actualei justiții și a DNA, ceea ce indică o anumită protecție pentru sistemul criticat.
Influența serviciilor și natura recomandărilor
Adrian Rădulescu, fost parlamentar PDL și consilier prezidențial, a declarat în 2018 că Siegfried Mureșan a fost adus în partid de servicii secrete, fiind considerat „mare român” cu experiență internațională. Rădulescu a susținut că serviciile au recomandat candidatura sa pentru că avea relații și experiență în guvernul Germaniei, fiind stagiar în Bundestag și apropiat de oficiali germani, inclusiv de Gunther Krichbaum.
El mai spus că intenția a fost ca Mureșan să reprezinte România în cadrul Uniunii Europene, fiind preferat pentru profilul său european.
Rolul și pozițiile în politică europeană
Siegfried Mureșan a fost printre ultimele nominalizări ale României pentru funcția de comisar european, fiind considerat un candidat al PNL, în contextul în care candidați anterior, precum Rovana Plumb și Dan Nica, au fost respinși.
El și Adina Vălean au fost anunțați pentru această candidatură după ce Guvernul Orban a anunțat oficial susținerea pentru Mureșan, urmând ca el să se prezinte în fața Comisiei parlamentare pentru afaceri europene.
După nominalizare, Mureșan a declarat că prioritatea sa este reprezentarea corespunzătoare a României în Uniunea Europeană, exprimând mulțumiri pentru susținere.
Acțiune controversată privind influența politică
Jurnalistul Dan Andronic a dezvăluit recent că Siegried Mureșan ar fi contactat la Budapesta, în urmă cu două seri, liderul UDMR, Peter Magyar, pentru a-l determina să transmită formațiunii maghiare să nu susțină Guvernul Veștea. Contactul s-ar fi realizat prin telefon, la inițiativa europarlamentarului, și s-a considerat că această intervenție a avut efectul dorit.
Andronic afirmă că „jocurile nu se fac în România”, ci la Berlin și Budapesta, sugerând o implicare directă a europarlamentarului în deciziile politice din țară.
Concluzii
Siegfried Mureșan, politician cu carieră îndelungată, a fost acuzat de mai mulți lideri și jurnaliști că a fost implicat în manevre pentru influențarea sprijinului politic extern. Aceste acuzații pot adânci controversele din scena politică românească, în condițiile în care implicarea serviciilor și a influenței externe sunt frecvent evocate în discuție.
