Reputatul neurocercetător german Manfred Spitzer atrage atenția asupra riscurilor utilizării excesive a tehnologiei digitale și a inteligenței artificiale în formarea și sănătatea tinerilor. El susține că nu trebuie să sacrificăm educația și sănătatea generației viitoare pentru profitul unor companii.
Pericolele utilizării Inteligenței Artificiale în procesul educației
Manfred Spitzer afirmă că, în procesul de formare a minților tinere, Inteligența Artificială nu are ce căuta. „Ajută specialiștii să devină mai buni, dar în formarea tinerilor, externalizarea activităților mentale face rău creierului”, explică el. Neurocercetătorul subliniază că dacă externalizăm efortul de a căuta și înțelege, scade și capacitatea de memorare.
El avertizează că folosirea excesivă a tehnologiei digitale distrage atenția și reduce timpul în care creierul depune efort pentru a învăța. Modelele lingvistice ale AI, precum ChatGPT, pot genera texte fluente, dar creează confuzie, deoarece utilizatorii uită că interacționează cu o mașină, nu cu un om. Acest fenomen contribuie la reducerea procesului de memorare și la scăderea capacităților cognitive.
Spitzer afirmă că, dacă nu se depune efort mental, informațiile nu se fixează în memorie. În timp, externalizarea gândurilor către tehnologie afectează negativ funcționarea creierului, ceea ce poate duce pe termen lung la risc mai mare de demență, mai ales în cazul persoanelor cu un nivel mai scăzut de educație în tinerețe.
Impactul industriei AI și lobby-ului pentru profit
Neurocercetătorul consideră că industria AI beneficiază de cel mai puternic lobby din lume, fiind motivată exclusiv de profit. „Companiile câștigă zeci de miliarde de dolari, iar scopul lor este monetizarea timpului utilizatorilor”, afirmă Spitzer.
El avertizează că această industrie nu are ca prioritate sănătatea și bunăstarea utilizatorilor, ci interesul financiar. „Nu trebuie să sacrificăm educația și sănătatea generației următoare pentru profitul câtorva miliardari”, adaugă el. Manfred Spitzer amintește că această situație trebuie să se schimbe prin reglementări legislative stricte.
Restricții și reglementări necesare în special pentru tineri
Expertul susține că restricțiile de folosire a tehnologiei, în special pentru copiii și adolescenții aflați în proces de dezvoltare, sunt esențiale. El recomandă interzicerea smartphone-urilor înainte de vârsta de 16 ani, menționând că Australia deja se îndreaptă în această direcție.
„Copiii nu pot lua decizii complete despre riscuri, iar responsabilitatea revine adulților. Legislația trebuie să protejeze sănătatea și educația tinerilor”, afirmă Spitzer. În lipsa unor reguli clare, părinții trebuie să impună restricții, ceea ce, în opinia sa, nu este ideal.
Neurocercetătorul subliniază că interzicerea totală a obiectelor, precum smartphone-urile, nu duce la dorința mai mare de a le avea. Decât să permită accesul, cel mai bine este să limiteze complet utilizarea, pentru că lipsa dispozitivului reduce tentația.
Rolul educației și modul de viață în prevenirea demenței
Spitzer afirmă că o educație solidă în tinerețe reprezintă factorul principal de protecție împotriva demenței în bătrânețe. Acest fapt este susținut de studii publicate în revista „The Lancet”, care arată că dezvoltarea intelectuală timpurie reduce riscul apariției acestei afecțiuni.
El subliniază că, în situația în care creierul nu este folosit, se degradează, indiferent dacă este vorba despre procesul natural de îmbătrânire sau de boli neurodegenerative. „Creierul funcționează la fel ca mușchii: dacă nu îl exersezi, îl pierzi”, spune Spitzer.
El avertizează că excesul de utilizare a mediilor digitale, inclusiv ecranele și social media, contribuie la creșterea cazurilor de depresie, anxietate și chiar sinucideri în rândul tinerilor. Aceste date sunt susținute de studii ale cercetătorilor Gene Twenge și Jonathan Haidt.
Refuzul utilizării AI și responsabilitatea individuală
Spitzer nu folosește Inteligența Artificială în activitatea sa și consideră că, dacă se utilizează AI generativ, autonomia individuală scade. „Primești informații diluate, nu originale, și nu este benefic”, afirmă el.
El încurajează oamenii să citească direct sursele originale, precum revistele „Science”, „Nature” și „New Scientist”, pentru a păstra integrarea informației. „Dacă totuși alegi să folosești AI, trebuie să conștientizezi că acest lucru poate afecta autonomia mentală”, explică Spitzer.
Expertul consideră că industriile bazate pe AI urmăresc exclusiv profitul și nu interesul publicului, iar legile trebuie să limiteze accesul tinerilor la platforme și dispozitive digitale până la o vârstă adecvată.
Necesitatea legiferării și responsabilitatea părinților
Manfred Spitzer recomandă introducerea unor reglementări clare în România, precum interzicerea smartphone-urilor pentru cei sub 16 ani și păstrarea dispozitivelor în spații speciale în școli. El menționează că, deja, legislația în alte țări, precum Australia, avansează în această direcție.
„Fără legi, părinții trebuie să se bazeze pe propriile decizii dificile, iar această responsabilitate nu este întotdeauna simplă”, afirmă el. În opinia sa, interdicțiile simple, precum cele asupra alcoolului pentru minori, sunt eficiente și trebuie extinse și în cazul tehnologiei.
El apreciază că, dacă un copil nu are smartphone, nu are de ce să-i fie interzis să folosească unul, pentru că nu are acces, și astfel se evită conflictele zilnice legate de interdicții.
Reflecție asupra modului de petrecere a timpului la adulți
Spitzer atrage atenția asupra comportamentului adulților, menționând că și aceștia sunt subiectul unui experiment digital. El nu folosește rețele sociale și consideră că timpul petrecut pe calculator, pentru muncă, nu produce daune, în condițiile în care nu înlocuiește interacțiunea socială și relaxarea.
„Trebuie să conștientizăm cât de important este să ne gestionăm timpul și modul în care îl petrecem”, conchide specialistul. El recomandă citirea cu regularitate a publicațiilor de calitate și evitarea multitasking-ului mintal, pentru o bună sănătate cerebrală.
Acest discurs reflectă preocuparea pentru sănătatea mentală și importanța unei educații solide în formarea rezilienței în fața tehnologiei moderne.
