CSAT a analizat prioritățile României pentru Summitul NATO de la Ankara din 2026, precum și situația privind forțele militare și securitatea spațiului aerian, în contextul suspendării temporare a certificatului ROMATSA.
Obiectivele României pentru Summitul NATO de la Ankara
Reuniunea albiei de la Ankara, programată pentru 7 și 8 iulie 2026, se concentrează pe reafirmarea unității și solidarității transatlantice. Se va discuta despre angajamentele Aliaților în condiții de continuare a agresiunii ruse în Ucraina și noile zone de conflict globale. România intenționează să își arate progresele în domeniul financiar pentru apărarea națională și în industria de apărare, inclusiv inițiative NATO și UE.
Contribuția României la forțele aliate
Armata României poate mobiliza un efectiv de 5.358 de militari și civili pentru misiuni externe în 2027. Dintre aceștia, 2.786 vor participa la operațiuni în afara teritoriului național. Totodată, 1.801 militari vor fi în așteptare, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin, și 771 vor face parte din forțele pregătite pentru misiuni și operații asumate.
Ministerul Afacerilor Interne are pregătiți pentru acțiuni externe 39 de militari și polițiști, iar restul de 2.565 vor fi în așteptare pe teritoriul național. Politiștii și militarii pot fi dislocați dacă va fi nevoie de intervenție urgentă.
Inițiative strategice pentru Marea Neagră
Ministerul Apărării Naționale a solicitat suplimentarea contribuției la grupul NATO pentru contramăsuri în Marea Neagră, numit Mine Countermeasures Black Sea Task Group (MCM BLACK SEA), pentru 2027. România, Turcia și Bulgaria au constituit în ianuarie 2024 acest grup, o premieră în istoria recentă. Scopul este de a asigura libertatea navigației și protecția infrastructurii submarine critice în regiune.
Situația ROMATSA și impactul asupra securității aeriene
Sentința din 27 februarie 2026 a Curții de Apel București, prin care s-a suspendat pentru 30 de zile certificatul pentru ROMATSA, reprezintă o potențială vulnerabilitate pentru securitatea națională. Decizia nu este definitivă și nu este încă executorie.
Blocajul în managementul traficului aerian poate duce la perturbarea misiunilor NATO pe Flancul Estic și la deteriorarea credibilității României în domeniul securității regionale. În plus, infrastructura de transport și logistică internă ar putea fi afectată, cauzând prejudicii economice și perturbări în lanțurile de aprovizionare.
Măsuri și decizii ale CSAT
Membrii Consiliului au decis ca Guvernul să gestioneze situația, fiind necesare măsuri pentru continuarea serviciilor de navigație aeriană și asigurarea securității spațiului aerian. În cadrul ședinței au fost discutate și alte teme de securitate națională, precum și pregătirea pentru Summitul NATO.
În ședință au fost prezenți, printre alții, premierul demis, Ilie Bolojan, liderii USR Irineu Darău, Radu Miruță și Oana Țoiu, precum și oficiali din SRI și SIE. De asemenea, au fost prezenți directorul ROMATSA și Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Armatei, ulterior pus sub acuzare de DNA.
Alte teme discutate
Printre subiectele abordate s-au aflat și alte aspecte ale securității naționale, precum obiectivele României pentru Summitul NATO, contribuțiile pentru misiuni externe și evaluarea situației serviciilor de navigație aeriană, în contextul incertitudinii generate de suspendarea certificatului ROMATSA.
