Spania a încheiat marți un proces de regularizare în masă, care a atras circa un milion de solicitanți, în condițiile în care aproape 840.000 de persoane lucrează la negru în țară. Organizațiile neguvernamentale au intensificat eforturile de consiliere în ultimele zile pentru a finaliza cererile înainte de termenul limită.
Procesul de regularizare în masă și mobilizarea ONG-urilor
Guvernul spaniol a oferit un termen final pentru depunerea cererilor, care urmează să se încheie marți. În ultimele ore, organizațiile pentru drepturile omului CEAR și Cepaim au sfătuit migranții să depună toate dosarele, chiar dacă încă așteaptă documente din țări precum Mali, Iran și Venezuela. Elena Muñoz, coordonatoarea juridică a CEAR, a declarat că se face o verificare finală pentru toate cazurile, iar persoanele cu dosare incomplete pot depune cereri până pe 30 iunie pentru a beneficia de procesul de regularizare.
Între lunile aprilie și iunie, guvernul spaniol a primit aproape dublul estimărilor inițiale de 500.000 de înregistrări.. În perioada menționată, numărul cererilor a ajuns la 1,27 milioane, conform declarației lui Cesar Perez, liderul sindicatului ofițerilor de imigrare din Spania.
Obstacole birocratice și dificultăți de documentare
Migranții din țări afectate de conflicte, precum Iran și Mali, s-au confruntat cu dificultăți în obținerea documentelor originale, proces complicat la consulatele spaniole din Algeria și Nigeria. Venezuelenii au avut întârzieri la obținerea apostilelor pentru certificatele de cazier judiciar. Noile reguli din Spania, care obligă solicitanții de azil să treacă la procesul de legalizare la începutul lunii iunie, le-au limitat timpul de pregătire a documentației.
Juan Segura, directorul general al Cepaim, a spus că migranților li se recomandă să depună cererile pentru a beneficia de un termen suplimentar pentru completarea documentelor lipsă. Guvernul nu plănuiește să prelungească termenul limită, a declarat Ministerul Migrației.
Specialiștii avertizează asupra faptului că mulți solicitanți se confruntă cu dificultăți în obținerea documentelor necesare, și susțin că o prelungire ar fi necesară.. ONG-urile estimează că cel puțin 20% dintre cele aproximativ un milion de cereri ar putea fi respinse, în principal din cauza documentelor lipsă și a limitărilor administrative.
Reacții politice și critici externe
Politicile guvernului socialist spaniol au fost criticate de opoziție și, recent, și în Europa. Prim-ministra Giorgia Meloni a atacat deciziile Spaniei, afirmând că acestea vor avea afecte asupra vecinilor săi, într-un schimb de replici cu Pedro Sánchez în cadrul discuțiilor UE despre migrație.
Delegați ai UE citați de Euractiv au menționat că discuțiile s-au concentrat și pe planurile de înființare a centrelor de deportare în afara Europei. Sánchez a criticat poziția intransigentă a Italiei, iar Meloni a susținut politica danesei Mette Frederiksen, acuzând Spania de efecte negative asupra zonei Schengen.
În context, a fost aprobat de deputații europeni, pe 12 iunie, noul regulament privind returnările migranților respinși. Acesta prevede posibilitatea transferului în centre de returnare din țări terțe, ca parte a unui plan mai dur de gestionare a migrației. Criticii, inclusiv organizațiile de drepturile omului, avertizează că măsura riscă să submineze drepturile migranților.
Declarațiile politice și măsurile interne sunt considerate parte a unei politici europene tot mai stricte în domeniul migrației, în condițiile presiunii pentru controlul fluxurilor migratorii în cadrul UE..