Viorica Dăncilă critică abordarea guvernamentală privind măsurile economice și politice recente, acuzând că acestea au fost orientate în defavoarea populației și mediului de afaceri, și recomandă o strategii diferite pentru redresarea economică a țării.
Politica de austeritate și taxele
Dăncilă susține că măsurile de austeritate au fost aplicate inițial cetățenilor, în loc să se axeze pe reducerea cheltuielilor din administrația centrală. Fostul premier afirmă că această politică a condus la scăderea consumului, creșterea sărăciei și distrugerea mediului antreprenorial.
Ea afirmă că nu ar fi majorat impozitele și taxele pentru mediul de afaceri vecin, criticând creșterea TVA-ului și modificările la impozitul pe dividende și cifra de afaceri. Dăncilă consideră că aceste măsuri au adus o povară prea mare pentru antreprenori, avertizând că și în cazul majorării TVA, nu ar fi fost de acord.
De asemenea, fostul premier subliniază importanța unui program economic care să stimuleze investițiile și să genereze venituri pentru buget, mai degrabă decât să se bazeze pe politici de austeritate.
Ajutoarele către Ucraina și politica energetică
Dăncilă spus că ar fi suspendat ajutoarele pentru Ucraina, argumentând că prioritatea trebuie să fie sprijinirea propriului popor, înainte de a ajuta vecinii. Ea afirmă că nu s-ar fi implicat în ajutorarea Ucrainei, dacă nu ar fi fost o necesitate strictă.
Fostul premier critică și politica energetică a României, accentuând că închiderea grupurilor pe cărbune fără garanții ferme din partea Uniunii Europene nu reprezintă o soluție viabilă. Ea afirmă că aceste decizii au dus la creșterea prețurilor la energie, care este acum cea mai mare din Uniunea Europeană.
Dăncilă consideră că România trebuia să negocieze mai ferm cu UE, susținând că restricțiile impuse nu ar trebui să fie aplicate diferit de două țări. Ea recomandă luarea unor măsuri în oglindă, pentru a proteja sectorul energetic național.
Planul Național de Redresare și Reziliență
Fostul premier critică utilizarea PNRR, afirmând că nu a fost folosit pentru proiecte menite să sprijine dezvoltarea economică a României. Potrivit ei, planul a fost perceput ca un instrument de distrugere, nu de redresare.
Dăncilă spune că proiectele incluse în PNRR nu vizează investiții esențiale și menționează lipsa unor obiective importante, precum cele legate de legea pensiilor sau de legea salarizării. Ea afirmă că în alte țări, astfel de măsuri nu s-au găsit în planurile de redresare.
Aceasta evidențiază că, în opinia sa, România nu a utilizat fondurile europene pentru scopuri strategice de creștere economică, ci le-a văzut ca pe un plan de distrugere a anumitor sectoare.
