România trebuie să treacă de la gestionarea reacționară a crizelor la implementarea unor politici publice strategice și predictibile în domeniul sănătății, arată concluziile celei de-a IV-a ediții a Gândul Health EU Summit. Evenimentul a subliniat nevoia de a alinia sistemul național la directivele europene și de a valorifica oportunitățile legislative și financiare ale Uniunii Europene.
Necesitatea unei planificări strategice în sistemul de sănătate
Participanții au remarcat faptul că sistemul românesc funcționează în prezent în mare măsură reactiv, fiind nevoie de o abordare pe termen lung, bazată pe planificare și investiții. Fostul ministru al Sănătății, prof. Alexandru Rafila, a evidențiat că aproape 30% din costurile medicale sunt suportate direct de cetățeni, ceea ce indică subfinanțarea sistemului public și accesul inegal la servicii.
Reducerea poverii financiare suportate de populație trebuie să devină prioritate, concomitent cu utilizarea eficientă a resurselor existente.
Integrarea politicilor europene în sistemul național
Cristian Bușoi, fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European și membru al Boardului Asociației Europene a Medicamentului, a subliniat că România trebuie să adapteze politicile de sănătate la direcțiile europene pentru a accelera accesul la inovație.
Inițiativele europene, precum legislația farmaceutică, Spațiul European al Datelor Medicale (EHDS) și Planul European de Combatere a Cancerului, trebuie implementate rapid pentru a evita creșterea decalajului față de alte state europene.
Revizuirea legislației farmaceutice europene
Președintele ANMDMR, Răzvan Prisada, a explicat că armonizarea regulilor europene va facilita procedurile administrative și va reduce timpul până la introducerea terapiilor inovatoare pentru pacienți.
Succesul acestei reforme la nivel național depinde de adaptarea mecanismelor interne de autorizare, evaluare și decontare a medicamentelor.
Finanțarea terapiei inovatoare și sustenabilitatea sistemului
Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM, a afirmat că un sistem de sănătate cu acces la terapii inovatoare necesită o finanțare corespunzătoare. În același sens, Frank Loeffler, director general Roche România, a spus că investițiile în inovație contribuie la sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate.
Participanții au evidențiat că inovația trebuie văzută ca o investiție, nu ca o cheltuială, pentru a reduce pe viitor spitalizările și costurile sociale ale bolilor.
Prevenția ca motor economic și sănătos
Reprezentanta MSD România, Raluca Simbotin, a afirmat că investițiile în prevenție trebuie considerate o prioritate economică, nu un cost. Sistemele sănătate durabile trebuie să pună accent pe screening, vaccinare și educație pentru sănătate, reducând astfel incidența bolilor din faze incipiente.
O astfel de abordare susține reducerea cheltuielilor pentru tratamente avansate și spitalizări prelungite.
Parteneriate public-privat și infrastructură
Șerban Semeniuc, reprezentant Regina Maria, a propus o schimbare de paradigmă în relația public-privat, accentuând rolul sinergiilor în domeniul sănătății.
Investițiile private pot sprijini capacitatea sistemului public în prevenție, digitalizare și medicină personalizată, aducând beneficii complementare și nu competitive.
Concluzii și direcții de acțiune
Summit-ul a conturat o serie de măsuri concrete pentru România: reducerea plăților directe suportate de pacienți, accelerarea implementării legislației europene, dezvoltarea de mecanisme transparente de finanțare pentru terapiile inovatoare, digitalizarea serviciilor medicale, și întărirea parteneriatelor între sectorul public și privat.
Importanța implementării rapide a acestor politici și utilizarea eficientă a fondurilor europene a fost accentuată de participanți. Rolul autorităților române este de a transforma politicile europene în beneficii concrete pentru pacienți, în timp ce partenerii din industrie vor sprijini aceste eforturi prin inovație și investiții durabile.
