România înregistrează o tendință de scădere a consumului cu amănuntul în prima jumătate a anului 2026. Datele statistice indică o declinere de 4,7% față de aceeași perioadă a anului precedent, marcând a zecea lună consecutivă de descreștere. În total, pe primele cinci luni, comerțul cu amănuntul a înregistrat o reducere de 5,3%, afectată în principal de scăderi la vânzările de produse nealimentare, alimente și carburanți.
Detalii despre declinul comerțului cu amănuntul
Datele statistice arată că vânzările de produse nealimentare au coborât cu 7,7%, cele de alimente cu 3,5%, iar comerțul cu carburanți a scăzut cu 1,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această tendință continuă luna de lună, reflectată și de creșterea procentului celor care declară că au redus cumpărăturile pentru consumul curent, de la 55% la 61%.
Contextul economic și explicațiile
Economistul șef al BRD, Florian Libocor, afirmă că modelul de creștere bazat pe consum, salarii mici și forță de muncă ieftină, care a fost dominant timp de peste 20 de ani, și-a atins limitele. El menționează că salariile și consumul populației s-au apropiat de medii europene, însă productivitatea, inovația și calitatea instituțiilor au rămas în urmă.
Economistul șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, precizează că PIB per capita a crescut de la sub 30% din media UE la începutul anilor 2000, până la 78% în prezent, dar există un decalaj între ce produce țara și ce consumă populația. Acest fenomen evidențiază o convergență rapidă, dar cu diferențe semnificative între nivelul de producție și consum.
Inflația accelerată, cu rata anuală a prețurilor de consum urcând la 10,71% în aprilie față de 9,87% în martie, contribuie semnificativ la reducerea puterii de cumpărare. În plus, Banca Națională a menținut dobânda de referință la 6,50%, menținând creditele scumpe și încetinind astfel achizițiile importante finanțate prin împrumuturi.
Modificări în comportamentul consumatorilor
Un studiu realizat de compania Shopfully relevă că șapte din zece români nu anticipează o îmbunătățire a puterii de cumpărare în 2026. La nivel comportamental, 60% distribuie cumpărăturile între mai multe magazine pentru a obține cele mai bune prețuri, aproape dublu față de alte țări din regiune.
Peste jumătate din populație, 55%, cumpără predominant produse la promoție, iar 48% au renunțat la achiziții considerate neesențiale. Influența promoțiilor asupra deciziilor de cumpărare este considerabilă, 39% dintre români afirmând că acestea le influențează „extrem de mult”, valoare peste media europeană de 25%.
Impactul inflației și măsurile economice
Creșterea prețurilor de consum, depășind 10% în aprilie, reduce efectiv valoarea salariilor în fiecare lună, diminuând apetitul pentru cumpărături mari. Menținerea dobânzii la 6,50% de către Banca Națională contribuie la păstrarea costurilor creditelor ridicate, consolidând tendința de prudentialitate în cheltuieli.
Perspective pentru restul anului 2026
Dacă tendința actuală de scădere a consumului continuă, anul 2026 va fi primul din ultimii ani în care consumul privat devine o frână pentru economia locală, nu un factor de creștere. Nici inflația nu pare să cedeze semne clare de temperare, iar dobânzile rămân ridicate, consolidând comportamentul prudențial al românilor în achiziții.