Summitul NATO de la Ankara, programat pentru 7 și 8 iulie, va reuni liderii celor 32 de state membre ale alianței, inclusiv președintele Statelor Unite, Donald Trump. În cadrul acestei reuniuni, se va discuta despre transformarea angajamentelor în investiții și capabilități militare concrete, precum și despre sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.
Agenda și temele principale ale summitului
Pe agenda României se află modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare în colaborare cu Turcia și Bulgaria, probleme legate de livrările întârziate de echipamente militare americane și continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina și Moldova.
Incidentul de la Constanța și vulnerabilitățile în supraveghere
Delegația română va fi reprezentată și cu privire la incidentele cu drone în apropierea sau pe teritoriul țării. Bucureștiul intenționează să exploateze aceste evenimente pentru a evidenția vulnerabilitățile în detectarea și interceptarea dronelor zburând la altitudini mici.
Un oficial a explicat că „România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”. Bucureștiul consideră problemele actuale legate de detectarea aparatelor necontrolabile ca fiind o realitate concretă.
Soluții temporare și proiecte majore pentru combaterea dronelor
Discuțiile vizează soluții temporare pentru controlul dronelor până la dezvoltarea unor sisteme permanente. Sursele indică faptul că proiectele mari antidrone ar putea produce rezultate concrete în intervalul 2029-2030.
Din această cauză, Bucureștiul caută capabilități rapid dislocabile pentru flancul estic al NATO, pentru a răspunde provocărilor imediate.
Discuții despre tehnologie și sprijin în regiune
Printre opțiunile analizate se numără dislocarea unor radare din Slovacia pentru detectarea dronelor care se apropie de teritoriul românesc. În același timp, Spania și-a exprimat disponibilitatea de a trimite elicoptere utilizabile în misiuni de interceptare și doborâre a dronelor.
Sursele consideră promisiunea Spaniei „foarte bună”, însă detaliile operaționale și calendarul acțiunilor încă nu au fost stabilite.
Supravegherea maritimă și extinderea misiunilor de deminare
România prioritizează consolidarea supravegherii maritime. La inițiativa țării, vor fi solicitate sprijin pentru achiziționarea și integrarea de senzori care să detecteze dronelor maritime, minelor și altor amenințări portuare și energetice.
Autoritățile române lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR), pentru a îmbunătăți capacitatea de identificare rapidă a pericolelor din zona coastală.
România urmărește extinderea mandatului grupului naval comun cu Turcia și Bulgaria, pentru a include protecția infrastructurii critice, precum porturi, conducte, cabluri submarine și platforme energetice.
Discuții despre participarea Turciei și Americii la proiecte europene
Se analizează și probleme legate de accesul companiilor turce și americane la proiecte europene din domeniul apărării. Statele membre intenționează să găsească soluții care să permită participarea partenerilor externi, fără a compromite fondurile europene destinate industriei de apărare.
Pentru România, aceste discuții sunt relevante având în vedere parteneriatele strategice cu Statele Unite și Turcia, dar și necesitatea respectării regulilor programelor europene de finanțare.
Întârzieri în livrările militare și situația avioanelor F-35
Un subiect important va fi reprezentat de întârzierile în livrarea echipamentelor militare comandate de state europene de la americani. Aceste întârzieri perturbă planificarea militară și amenință înlocuirea echipamentelor vechi, în special pentru țările de pe flancul estic.
Referitor la programul F-35, inițial, România urma să înceapă primirea avioanelor în jurul anului 2030, dar momentan nu există certitudini legate de respectarea acestor termene. Sursele indică faptul că, din cauza complexității și costurilor mari de întreținere, calendarul nu este sigur.
Sprijin pentru Ucraina și Moldova
Pentru susținerea regională, România analizează alocarea a cel puțin 50 de milioane de euro pentru sprijinul financiar acordat Ucrainei în continuare, posibil egal cu contribuția din anul anterior.
De asemenea, țara intenționează să continue sprijinul în achizițiile de apărare pentru cele două state, considerând că stabilitatea și securitatea lor sunt direct legate de cea a României și a flancului estic al NATO.
România va anunța aceste decizii la summitul NATO de la Ankara.
