Alexandra Paven, cunoscută creatoră de parfumuri artistice, a vorbit despre evoluția industriei parfumurilor în România și despre particularitățile acesteia. De asemenea, ea a explicat diferențele dintre parfumeria comercială și cea artistică, precum și provocările întâmpinate în trecut pentru a găsi colaboratori în domeniu.
Contextul industriei parfumurilor în România
Paven a menționat că acum, față de două decenii, este mult mai simplu să găsești un parfumier în țară. În trecut, însă, contactul cu specialiștii se realiza cu greu, requerând răsfoirea revistei franțuzești și căutarea unor contacte direkte. Abia după identificarea unui parfumier se putea discuta despre colaborare.
„Am început să creăm dintr-un joc, îți dai seama că noi facem asta de aproape 20 de ani. Gândește-te că noi făceam scouting de parfumerie artistică când nu exista Facebook, Instagram. Trebuia să îți găsești o revistă franțuzească, să descoperi un parfumier și să îl contactezi. Piața din România era zero. Le spuneam: Hei, și eu sunt pasionat, cred în țara mea, cred în publicul meu. Îmi doream să îl aduc și să îl evaluez.”
Participarea la târguri și creșterea numărului de branduri
Când a participat pentru prima dată la un târg de parfumuri, Alexandra Paven a remarcat că era vorba despre doar șase branduri, toate prietene și bine cunoscute între ele. Astăzi, numărul acestor branduri a crescut semnificativ, depășind 500.
„Când am fost la prima ediție a unui târg, erau șase branduri. Acum sunt peste 500, dintre care 90% au un caracter mainstream camuflat.”
Aceasta subliniază faptul că piața s-a diversificat, însă o parte din produse au devenit mai mainstream, fiind mai ușor accesibile și mai puțin exclusive.
Diferența între parfumeria de masă și cea artistică
Paven explică că parfumeria artistică reprezintă un manifest împotriva produselor de masă. În cazul acesteia, producția limitată asigură folosirea unor ingrediente de calitate superioară și posibilitatea pentru parfumieri de a-și alege zona olfactivă în care să creeze.
„Parfumeria artistică a fost un manifest. Pe vremuri, aveai parfumuri de la Chanel, Dior, fără să știi că în spate sunt trei sau patru parfumieri. Aceste branduri produceau în cantități mici, dar erau exclusiviste. Producția mică înseamnă că ingredientele sunt mai bune, iar parfumerii pot lucra după preferințe.”
Un parfum artistic nu urmează reguli stricte de producție de masă și poate avea note olfactive extrem de particulare, adaptate dorințelor fiecărui client.
Caracteristicile parfumurilor de artă
Paven a menționat exemple neobișnuite de parfumuri, cu note precum asfaltul sau aburii de vară, create special după gusturile celor care le achiziționează. Acestea sunt rezultatul unei abordări creative și personalizate, care nu se regăsește în produsele de serie largă.
„Un parfum de artă poate avea note extrem de particulare, create după preferințele cumpărătorilor. Mirosul de asfalt sau de aburi de vară sunt exemple exacte ale acestei abordări.”
Paven a întărit ideea că parfumeria artistică se bazează pe calitate și exclusivitate, fiind totodată un manifest pentru exprimarea individuală prin parfumuri unice.