Liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare se reunește luni dimineață la Cotroceni, pentru discuții privind formarea unui nou Guvern. Ultima întâlnire în format 5 la 1 a avut loc la sfârșitul lunii iunie, fără rezultate concrete. Președintele Nicușor Dan a cerut partidelor să găsească o soluție pentru formarea guvernului, însă de atunci negocierile au fost fără succes. La întâlnirea programată luni, oficialii vor aduce ultimele calcule și variante de lucru pentru o soluție de compromis.
Criza guvernamentală în cifre
În prezent, România se află în a zecea săptămână de guvern interimar. O moțiune de cenzură adoptată a dus la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, cu 281 de voturi pentru. Două candidaturi pentru postul de premier au fost respinse, fără a fi desemnat un nou guvern.
Unul dintre candidați, Eugen Tomac, și-a retras candidatura. La moment, nu există un guvern învestit și funcțional în țară. În același timp, în Parlament sunt necesare cel puțin 233 de voturi pentru a forma un cabinet acceptabil, însă recent, un Guvern propus de Gabriel Veștea a obținut doar 189 de voturi, fiind astfel respins cu 44 de voturi sub pragul necesar.
Nicușor Dan mai are la dispoziție 40 de zile pentru a solicita alegeri anticipate, dacă și după această perioadă se va respinge un candidat pentru funcția de premier. Până în momentul de față, nu există niciun guvern învestit oficial.
Ultimele variante și calcule ale partidelor
În aceste condiții, partidele din coaliție discută tot mai frecvent despre posibilitatea „refacerii coaliției” și asupra unui „guvern de armistițiu”. Termenii apar tot mai des în discursurile politice, semn că soluțiile de compromis au devenit prioritate.
Organizațiile politice activează în contextul în care criza a generat un blocaj legislativ, iar eventuale forme de guvernare temporară sunt analizate pentru a evita parlamentara profundă.
Luni, la Cotroceni, liderii urmează să prezinte ultimele poziții și idei, în speranța de a găsi o formulă de guvernare acceptabilă pentru majoritatea parlamentară și pentru șeful statului. Discuțiile anterioare au evidențiat dificultățile de a ajunge la un acord, în contextul divergențelor și al lipsei unui consens clar între partide.
Niciunul dintre planurile de formare a unui guvern nu a fost încă implementat, iar situația actuală menține România într-o stare de incertitudine politică, cu efecte directe asupra activității legislative și administrative.