România se confruntă cu o criză politică de peste două luni, după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură depuse de PSD și AUR și adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi “pentru”. În urma acestei situații, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități parlamentare.
Nicușor Dan a desemnat în scurt timp pe Adrian Veștea, reprezentant al PNL, pentru funcția de prim-ministru. Această decizie a fost criticată de Ilie Bolojan, președintele PNL, care a calificat-o drept “un act ostil” și a susținut că nu a fost consultată conducerea partidului înainte de nominalizare. Bolojan a afirmat că desemnarea nu a respectat procedurile interne ale PNL și a acuzat încălcarea principiilor de colaborare politică.
După nominalizare, Guvernul condus de Adrian Veștea a fost supus votului în Parlament, dar a fost respins cu doar 189 de voturi. Astfel, guvernarea a rămas instabilă, iar consultările continuă pentru identificarea unei soluții de formare a unei majorități funcționale.
Propunerea lui Kelemen Hunor pentru un „guvern de armistițiu”
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susținut într-un interviu pentru Digi24 că în cadrul consultărilor recente convocate de Nicușor Dan, a propus formarea unui „guvern de armistițiu” cu durată limitată. Scopul acestui guvern ar fi să permită adoptarea măsurilor urgente, precum cele legate de PNRR, SAFE și buget, înainte de a se putea constitui o majoritate stabilă.
Kelemen Hunor a explicat că scenariul presupune inițial formarea unui guvern de armistițiu, care să fie urmat, dacă va fi nevoie, de guverne minoritare și, în ultimul an înainte de alegeri, de un guvern tehnocrat.
Scenariul etapizat și perspectivele politice
Liderul UDMR a subliniat că planul vizează tocmai refacerea coaliției și finalizarea obiectivelor asumate prin PNRR. El a menționat că, dacă acest scenariu ar avea succes, ar putea ajuta PNL, USR și PSD să își pună în paranteză deciziile privind alianțele și conflictele interne, pentru a găsi o soluție de consens pe termen mediu.
Propunerea presupune, astfel, un scenariu etapizat, început cu un “guvern de armistițiu”, care să permită reluarea discuțiilor și abordarea problemelor urgente. Ulterior, se poate trece la guverne minoritare succesive, iar în ultimul an până în 2028, ar putea fi format un guvern tehnocrat destinat pregătirii alegerilor și gestionării treburilor țării.
Kelemen Hunor a afirmat că un astfel de plan ar ajuta și PNL, și USR, și PSD să depășească momentul dificil, punând în paranteză deciziile interne și conflictele politice majore. El a adăugat că, indiferent de formula de guvernare, actuala configurație parlamentară nu oferă premise pentru stabilitate în următorii doi ani, având în vedere deciziile și pozițiile asumate de partide.
În privința reacției partidelor, liderul UDMR a evitat să ofere detalii, menționând doar că varianta nu a fost respinsă și că președintele Nicușor Dan nu a exprimat obiecții importante legate de această propunere.
Contextul politic actual
De mai bine de două luni, România traversează o criză politică, cauzată de eșecul guvernării și de divergențele interne din coaliție. Demiterea Guvernului Bolojan a fost urmată de încercări de formare a unei majorități, însă ele s-au finalizat cu eșecuri.
După căderea guvernului, președintele a început consultări pentru desemnarea unui nou premier, însă nominee-ul inițial, Eugen Tomac, a eșuat să obțină sprijinul necesar. Ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea, dar acest guvern minoritar nu a trecut de votul Parlamentului, fiind respins cu 189 de voturi.