Lia Olguța Vasilescu, fost ministru al Muncii și actual primar al municipiului Craiova, a criticat proiectul noii legi a salarizării, estimând că aceasta ar genera creșteri de cheltuieli cu aproximativ opt miliarde de lei anual pentru stat. Ea a afirmat că actuala formulă a legii ar duce la o majorare a impactului bugetar de la 166 de miliarde lei la 174 de miliarde lei, ceea ce înseamnă o suplimentare de cel puțin 8 miliarde de lei anual.
Context și probleme semnalate de Vasilescu
Fostul ministru menționează că, în timpul guvernării, a coordonat elaborarea și adoptarea legii 153/2017 pentru salarizarea personalului bugetar. Vasilescu susține că negocierile pentru această lege au fost dificile, mai ales din cauza creșterilor salariale semnificative, în special pentru medici, și că au fost gestionate cu unele provocări.
Ea explică faptul că, deși sectorul bugetar a înregistrat creșteri salariale aproape de 60%, negocierile cu sindicatele au fost complicate din cauza nemulțumirilor legate de diferențele de salarii între diverși angajați, și susține că abordările actuale ar putea duce la diminuarea veniturilor pentru o parte din sectorul public.
Critici la adresa gestionării fondurilor europene
Vasilescu critică modul în care au fost negociate prevederile pentru reforma salarizării în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că acestea au fost incluse fără consultarea Ministerului Muncii sau a partenerilor sociali. Ea susține că România ar urma să primească 770 de milioane de euro din fonduri europene pentru implementarea reformei, însă costurile generate de noua lege ar depăși această sumă, fiind estimate la 8 miliarde de lei pe an.
„A acceptat ca dacă facem reforma salarizării să primim 50 de milioane de euro, iar dacă nu o facem să pierdem 770 milioane de euro”, a declarat Vasilescu, critici direcționate către fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea.
Impactul modificărilor asupra veniturilor angajaților publici
Vasilescu avertizează că modificarea valorii de referință utilizate pentru calculul salariilor ar putea duce la scăderea venitului pentru peste 60% dintre angajații din sectorul public, în special pentru cei cu salarii mici.
Ea explica diferențele în coeficienții stabilit de diverși miniștri, menționând că, în cazul unor salarii stabilite pe baza unor valori de referință diferite, salariile angajaților din diverse orașe pot varia semnificativ, deși responsabilitățile sunt similare. Vasilescu adaugă că în cazul actualei legi, modificările introduse de ministrul Pâslaru, care a stabilit o valoare de referință de 4.100 lei față de 4.325 lei propusă anterior, riscă să scadă veniturile a peste 60% dintre bugetari.
Poziția PSD și apel la analiză
Fostul ministru susține că forma proiectului de lege trebuie analizată cu atenție înainte de adoptare. Ea afirmă că PSD nu se opune reformei în principiu, ci vrea ca dezbaterea să fie transparentă și benefică pentru sectorul public.
Vasilescu a atras atenția asupra criticilor privind decizia PSD de a nu vota legea în forma actuală, considerând că această poziție are la bază dorința de a proteja veniturile angajaților și de a evita impactul negativ asupra bugetului.
Ea a mai spus că acuzațiile conform cărora PSD blochează reformele Guvernului în privința fondurilor europene sunt nefondate, afirmând că social-democrații solicită doar o analiză serioasă a proiectului pentru a evita consecințe nedorite.