Fostul ministru de Finanțe și Investiții Europene, Adrian Câciu, a remis un avertisment public privind impactul modificărilor recente ale Guvernului asupra Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acesta consideră că deciziile luate de premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul Dragoș Pîslaru pot avea consecințe negative și ireversibile pentru economia românească, inclusiv prin renunțarea la fonduri europene importante și prin măsuri care afectează sistemul energetic și bugetul public.
Renunțarea la fonduri europene și implicarea decidenților
Adrian Câciu afirmă că, în anul 2025, România a pierdut 7 miliarde de euro din fondurile PNRR. Acest lucru s-a făcut prin decizii asumate de Guvern, fără avizul Parlamentului, printr-un proiect de revizuire a PNRR depus la Comisia Europeană. El acuză faptul că, fără acordul Legislativului, Guvernul a renunțat la suma respectivă, chiar dacă contractele aferente rămân active și financiare.
Câciu menționează că aceste modificări au fost făcute fără consultări și fără a informa oficial opinia publică, fiind gestionate prin decizii unilaterale ale liderilor executivului, fapt nereprezentat în dezbaterile publice sau în discursurile oficiale.
Impactul reformelor în industria de cărbune
Fostul ministru avertizează că măsurile anunțate recent, sprijinite de liderii PNL și USR, conduc la închiderea unor capacități de producție energetică pe bază de cărbune. În special, 700 MWh de capacitate de producție trebuie închise până la data de 31 august, o măsură care, potrivit lui Câciu, nu are planuri concrete pentru sprijinirea pieței energiei și a angajaților afectați, aspecte despre care nu s-au adus explicații oficiale.
El critică, de asemenea, lipsa de măsuri sau mărturisiri din partea celor implicați, în condițiile în care reducerea capacităților de energie poate duce la creșterea prețurilor și la dependență crescută de importuri, fără a specifica ce impact va avea asupra consumatorilor și asupra sistemului energetic național.
Jalonul privind legea salarizării și riscurile asociate
Câciu atrage atenția asupra riscurilor din proiectul noii legi a salarizării, care prevede, conform planurilor actuale, înghețarea veniturilor bugetare pe o perioadă de 20 de ani. El explică că această prevedere urmează să fie aplicată dacă datoria publică a României depășește 50% din PIB, iar în prezent, datorie publică este de aproximativ 62%, cu un trend ascendent prognozat pe următorii 10 ani.
Pentru a reveni sub pragul de 50%, ar fi necesari mulți ani de reforme fiscale și economice, iar acest lucru anunță o perioadă de plafonare prelungită a salariilor și a altor venituri în sectorul public. Câciu mai indică faptul că, în actualul context, această țintă nu poate fi atinsă înainte de anul 2045, conform estimărilor sale.
Depopularea marilor sisteme publice și riscurile de privatizare
Fostul ministru critică și prevederile din legea salarizării, care prevăd reducerea sau stagnarea veniturilor în domenii precum sănătate, educație, apărare și ordine publică. Acest scenariu, susține el, reprezintă o strategie a unor grupări politice pentru a depopula și a privatiza ulterior aceste marile sisteme, în condițiile în care bugetele alocate pentru aceste sectoare sunt în scădere.
El evidențiază un pattern de politici publice care favorizează diminuarea resurselor pentru serviciile publice esențiale, cu scopul de a le transfera în administrarea privată, aspect de care se tem reprezentanții PSD și specialiștii în domeniu.
Adrian Câciu reafirmă importanța consultărilor oficiale și a transparenței în deciziile legate de fondurile europene și reformele din sectorul energetic și bugetar.