Zeci de sindicaliști din cadrul Finanțelor Publice protestează miercuri în fața sediului Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și al Direcției Generale Antifraudă Fiscală. Manifestația a fost declanșată de opoziția față de legea salarizării, adoptată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, și modificările în grilele de salarizare prevăzute pentru personalul din domeniu.
Principalul motiv de nemulțumire: legea salarizării și grilele diferite
Angajații solicită o grilă de salarizare distinctă pentru administrația fiscală, care să reflecte specificul și complexitatea activității. Aceștia nu cer majorări de salarii, ci salarii corecte și o remunerație justă, considerând că actuala legislație nu le oferă aceste condiții.
Protestatarii subliniază că nu vor revitalizarea legii în forma actuală și avertizează asupra posibilei reluări a grevei generale dacă autoritățile nu răspund revendicărilor. Liderii sindicali au declarat că, în cazul în care se avansează cu modificări care afectează activitatea ANAF, aceștia vor declara un conflict la nivel instituțional și vor suspenda parțial programul de lucru, ceea ce ar putea avea repercusiuni asupra bugetului consolidat al statului.
Nicolae Liviu Toader, lider sindical SindFisc, a afirmat: „În funcție de arhitectura acestei legi a salarizării, vom trece la etapa a doua a protestelor. Nu trebuie să afectăm activitatea Fiscului și relația contribuabil-ANAF, însă dacă se ajunge la întreruperea programului, vor fi consecințe asupra bugetului statului.”
Lipsa consultărilor și nemulțumirea sindicaliștilor
Una dintre principalele probleme semnalate de membri sindicaliști este absența dialogului cu autoritățile în procesul de elaborare a legii. Liderii constată că legea a fost adoptată fără consultări reale cu reprezentanții angajaților și cer o recunoaștere a specificului muncii din domeniu.
Gabriela Apostol, inspector superior în cadrul Finanțelor Publice Galați, a spus: „Ne-am exprimat nemulțumirea față de proiectul legii salarizării, care se dorește aprobat rapid, fără consultări. Cerem o grilă salarială distinctă, adaptată specificului activității noastre, și o remunerație corectă pentru specialiști.”
De asemenea, sindicaliștii solicită includerea unor funcții precum inspector antifraudă fiscală în grila salarială dedicată și recunoașterea caracterului specific al muncii lor, prin compensarea riscurilor și a interdicțiilor profesionale. Ei cer, totodată, clarificări legale privind statutul profesional și o finanțare adecvată a condițiilor de muncă.
Revendicări concrete ale sindicaliștilor
Protestatarii vor implementarea unei grile salariale distincte pentru domeniu, care să țină cont de complexitatea și specificul activității finanțiștilor. Ei doresc atribuirea unor coeficienți superiori celor prevăzuți în grila generală și includerea explicită a funcției de inspector antifraudă fiscală.
De asemenea, solicită ca Direcțiile Generale Regionale ale Finanțelor Publice (DGRFP) să fie recunoscute ca unități ale ANAF și nu ca unități teritoriale, plus legiferarea statutului profesional al angajaților din domeniu. Pe lângă acestea, cer și stimule pentru performanță, asigurarea unor condiții de muncă decente și finanțare corespunzătoare a activităților.
Decizia ministrului Pîslaru de continuare a procesului legislativ
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis că procesul de elaborare a proiectului legii salarizării continuă. Într-o postare pe Facebook, acesta anunță că au avut discuții cu reprezentanți din Justiție despre modul cum va fi remunerat personalul de specialitate din sistem.
Pîslaru a declarat că procesul de reformare a salarizării, inclus în PNRR, se finalizează, deși protestele au fost puternice. El a precizat că muncii din sectorul public i se propune o reformă menit să asigure finanțarea adecvată și condiții decente de muncă, conform planului național de redresare și reziliență.
Schimbările și controversa legii salarizării
Inițial, legea salarizării a fost prezentată în luna mai, iar proiectul conținea coeficienți de calcul pentru salarii, stabiliti într-o anexă. Însă, după publicarea proiectului, coeficienții au fost modificați, ceea ce a generat controverse.
Potrivit unor surse, aceste schimbări au fost operate de ministrul Pîslaru, chiar după ce documentele oficiale indicau coeficienți diferiți față de cei inițiali. Schimbările au condus la creșterea salariilor unor funcționari cu peste 2.000 de lei, față de proiectul anterior, fără ca acest fapt să fie clar dacă poate fi contestat în instanță, dat fiind că legea a fost adoptată în condiții accelerate.
Deși legea a fost prezentată oficial în luna mai, controversele și protestele continuă, fiind generate de percepția unei lipse de transparență în procesul de elaborare și aprobare a noii legi a salarizării.