Două organizații civile din Statele Unite au intentat joi un proces împotriva administrației Trump, acuzând sancțiuni impuse Curții Penale Internaționale (CPI) încalcă drepturile constituționale privind libertatea de exprimare. Acțiunea judicială survine în contextul unei campanii diplomatice a Washingtonului menite să slăbească CPI, potrivit unor informații furnizate de Reuters.
Motivul acțiunii în justiție
Organizațiile „Democracy for the Arab World Now” și „Taxpayer Alliance Against Genocide” cer blocarea ordinului executiv al lui Trump din februarie 2025. Acesta a impus sancțiuni economice restricționate judecătorilor și procurorilor CPI, precum și grupurilor palestiniene care au solicitat anchete privind posibile crime de război realizate de SUA și Israel în conflictul din Gaza.
Impactul sancțiunilor
Potrivit plângerii, organizațiile s-au abținut de la sesizarea CPI sau de la coordonarea acțiunilor cu persoanele vizate pentru evitarea amenzii și a posibilelor pedepse cu închisoarea. Printre cei afectați se află Francesca Albanese, raportorul special ONU pentru Palestina, ceea ce a influențat exprimarea și activitatea acestor ONG-uri.
Reacția organizațiilor
Omar Shakir, director executiv al „Democracy for the Arab World Now”, a declarat că administrația Trump folosește sancțiuni economice pentru a controla exprimarea politică a tensiunilor interne și a susținut că aceste măsuri „pedepsesc apărătorii drepturilor omului”. Acesta a mai afirmat că sancțiunile sunt un instrument de intimidare pentru organizații și cetățeni americani.
Contextul politic și prevederile anterioare
Activitatea împotriva CPI nu este nouă pentru Donald Trump. În 2020, un decret similar a fost blocat de o instanță federală pentru încălcarea Primului Amendament și ulterior abrogat de administrația Biden în 2021. Înainte, Trump a emis și alte ordine executive împotriva CPI, însă acestea nu au fost implementate integral.
Planurile și declarațiile actuale ale SUA
Luni, secretarul de stat Marco Rubio a anunțat că Statelor Unite li se va „neutraliza sistematic” CPI. Rubio a invocat posibilitatea ca această instanță să îi poată urmări penal pe cetățeni americani, deși institutia nu are forță de poliție proprie și poate judeca numai dacă statele membre efectuează arestările.
Un oficial anonim al Departamentului de Stat a precizat că SUA analizează opțiuni diverse pentru a influența CPI, printre care restricții de călătorie, revocarea vizelor, sancțiuni sporite și presiuni diplomatice asupra altor state pentru retragerea din curte.
Puncte de vedere internaționale și reacții
Deși UE susține activitatea CPI, un purtător de cuvânt al curții nu a dorit să facă declaratii despre acest proces. Analiști și experți avertizează asupra riscurilor implicate, precum deteriorarea relațiilor cu aliații și dificultățile în urmărirea penală a crimelelor violente de valori globale.
Alex Whiting, profesor la Harvard, a spus că intenția Statelor Unite de a se opune CPI poate crea o ruptură între Washington și partenerii europeni și internaționali care sprijină curtea. În 2022, oficialii SUA au lansat o inițiativă de sancționare a oficialilor CPI, după emiterea unui mandat de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
În cazul anchetei din Afganistan deschisă de CPI în 2020, care viza posibile crime ale trupelor americane, anchetarea efectivă a personalului americancelor este dificilă, din cauza lipsei forțelor de poliție universale. În ultimii ani, instanțele internaționale nu au avut în vedere urmărirea penală a oficialilor militari americani.
Reacția comunității internaționale
La nivel european, oficialii și organizațiile internaționale și-au exprimat sprijinul pentru CPI. Ministerul olandez al Afacerilor Externe a declarat că instanțele și tribunalele independente trebuie să-și poată desfășura activitatea fără obstacole, exprimând îngrijorare față de tonul dur al declarațiilor SUA.
Uniunea Europeană a reafirmat angajamentul pentru lupta împotriva impunității, subliniind că atacurile la adresa curții sau a personalului acesteia sunt inacceptabile. Reprezentantul European a menționat că CPI nu vizează statele suverane și nu constituie o amenințare la adresa lor.
În concluzie, poziția oficială a Olandei indică faptul că tribunalele și instanțele internaționale trebuie să-și poată exercita mandatul fără interferențe.
