România trebuie să gestioneze relațiile diplomatice cu Ucraina și Rusia cu sprijinul Statelor Unite, a declarat sociologul Dan Dungaciu, sugerând ca principalele decizii în conflictul din Ucraina să fie coordonate cu Washingtonul. Opinia sa vine în contextul unui dialog despre poziția României în contextul războiului în Europa și al influenței SUA în regiune.
„Ideea de negociere a Ucrainenilor cu Rusia nu există”
Dungaciu a afirmat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află sub presiune internă din partea unor grupări radicalizate. Aceștia cer un război continuu, fără variante de negociere, și consideră că Ucraina trebuie să învingă, sau să piardă. Sociologul a menționat că această presiune influențează deciziile politicii interne din Ucraina.
În opinia sa, România face parte dintr-o coaliție europeană care susține angajamentul pentru susținerea războiului, fiind perceput ca un criteriu de aderare la valorile europene. Dungaciu a explicat că nu există alternative de negociere viabile în acest moment.
America, un intermediar între România și Rusia
Expertul a subliniat că implicarea Statelor Unite în gestionarea situației din Ucraina ar trebui să fie prioritară pentru România. El a spus că, dacă ar conduce statul român, primul pas ar fi consultarea cu americanii despre modul în care poate fi gestionată relația cu Ucraina și Rusia, considerând Washingtonul un actor cheie.
Dungaciu a sugerat că România nu ar trebui să discute direct cu Rusia, ci să se bazeze pe consultări bilaterale și trilaterale între România, SUA și Rusia, pentru a evita escalate conflictul.
„Zelenski nu crede că europenii pot schimba ceva”
Sociologul a spus că președintele ucrainean nu consideră că europenii dețin influență semnificativă în conflictul cu Rusia. El a amintit că Zelenski a cerut întâlniri bilaterale cu președinții Putin și Trump, fără implicarea liderilor europeni.
Referitor la sprijinul internațional, Dungaciu a punctat că Zelenski a inițiat în mai 2025 solicitări pentru o întâlnire cu Putin și Trump, în contextul unei bilaterale Trump-Putin din Alaska. Președintele ucrainean a insistat pentru o întrevedere trilaterală, dar a exclus participarea liderilor europeni în discuții.
Visul UE: o armată europeană
Politicianul a reafirmat că România trebuie să mențină relații atât cu Ucraina, cât și cu Rusia, prin intermediul sprijinului american, considerate garanții de securitate. El a criticat, însă, politica Europeană pentru întârzierea formării unei armate comune.
El a acuzat liderii europeni că perpetuează prelungirea războiului din Ucraina din motive politice, și și-a exprimat scepticismul față de proiectul unei armate europene. În cadrul acestei opinii, a reluat poziția potrivit căreia Europa nu are o strategie credibilă în ceea ce privește securitatea regională.
După retragerea unor trupe americane din anumite state europene, discuțiile privind o armată europeană au devenit tot mai intense, însă mulți experți militari, inclusiv generalul (r) Dorin Toma, au respins această idee, afirmând că niciun lider european nu ar putea conduce o astfel de formațiune militară unitară.
Această poziție reflectă temerile legate de lipsa consensului politic și de capacitatea administrativă a proiectului, precum și euroscepticismul existent în spațiul comunitar.