Guvernul României intenționează să depună Cererea de plată numărul 5 pentru fondurile europene din PNRR pe 7 august, după aprobare de către Consiliul Uniunii Europene a noii forme a Planului Național de Redresare și Reziliență. Valoarea brută a solicitării este de 2,66 miliarde de euro, din care estimările indică un transfer efectiv de aproximativ 2 miliarde de euro, împărțiți în 1,6 miliarde de granturi și 400 de milioane de împrumuturi. Pentru asta, autoritățile trebuie să finalizeze documentele justificative, verificări de audit și proceduri administrative până cel târziu 1 august.
Stadiul implementării și jaloanele îndeplinite
Cererea de plată cuprinde 75 de jaloane și ținte, dintre care 21 sunt reforme, iar 54 țin de investiții. Actualizarea prezentată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene indică faptul că doar 33 de jaloane sunt considerate îndeplinite, fiind necesare dovezi suplimentare pentru celelalte 42. În plus, doar 13 dintre cele 75 de documente justificative, de tip cover-note, au fost transmise în forma finală, în timp ce pentru 62 sunt încă în derulare discuții tehnice între instituții și MIPE.
Două jaloane au fost mutate din cererea actuală în solicitările anterioare, din cauza lipsei perspectivei reale de finalizare la timp. În același timp, 53 de jaloane și ținte au fost adăugate, fiind deja realizate sau închise până la termenul de depunere.
Obligații restante la mediu, energie și agricultură
Cele mai importante restante vizează adoptarea unor acte normative de către Ministerul Mediului, Ministerul Energiei și Ministerul Agriculturii. Ministerul Mediului trebuie să finalizeze desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate, însă nu a transmis încă documente finale pentru jaloanele sale.
Ministerul Energiei are de finalizat cadrul legislativ pentru hidrogenul produs din surse regenerabile, inclusiv actele normative primare și secundare. Ministerul Agriculturii trebuie să desemneze zone pentru accelerarea producției de energie regenerabilă pe o suprafață de 32.000 de hectare, după realizarea studiilor pedologice. Pentru unele ținte din componenta REPowerEU, verificarea nu a început din cauza lipsei documentației.
Alte documente justificative trebuie finalize și de către ministerele Finanțelor, Educației, Dezvoltării și Economiei, precum și de Autoritatea Națională pentru Cercetare.
Verificări ale Comisiei Europene și riscul de sancțiuni
Depunerea cererii de plată nu garantează automat încasarea sumelor. Comisia Europeană verifică dacă fiecare jalon și țintă sunt satisfăcător îndeplinite, având posibilitatea de a suspenda sau reduce plata dacă apar probleme. Toate recomandările formulate de Autoritatea de Audit și de serviciile Comisiei trebuie soluționate înainte de aprobare.
Verificările privind achizițiile publice, conflictele de interese, riscul de fraudă și dubla finanțare sunt obligatorii. Informațiile despre contracte, achiziții și beneficiarii reali trebuie încărcate în sistemul european Arachne. Legislațiile adoptate trebuie să rămână ireversibile pentru a evita suspendarea sau recuperarea fondurilor.
Viitoarele cereri și reducerea totală a fondurilor
După Cererea de plată numărul 5, România trebuie să depună până la sfârșitul lunii septembrie și cererea numărul 6, estimată la o valoare brută de 6,03 miliarde de euro. Suma efectivă ce poate fi încasață este de aproximativ 4,36 miliarde euro, împărțită în 2,52 miliarde de granturi și 1,84 miliarde de împrumuturi.
Cele două cereri pot totaliza încasări de circa 6,36 miliarde de euro, dacă reformele și investițiile sunt finalizate până la 31 august și cererile sunt transmise până la 30 septembrie.
Valoarea totală a PNRR a fost redusă în urma celei de-a treia renegocieri la 20,1 miliarde de euro, față de 21,41 miliarde inițial. Din această sumă, 13,56 miliarde reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde împrumuturi. Reducerea s-a datorat, în principal, diminuării componentei de împrumuturi și eliminării unor proiecte care nu puteau fi finalizate la termen.
Context politic și impact asupra implementării
România se află în faza finală a implementării PNRR, în condițiile unui Guvern interimar și a celui mai lung interimat al unui premier post-decembrist, Ilie Bolojan. În ciuda acestui context, mai multe reforme rămân dependente de adoptarea unor legi în Parlament, iar liderii politici au discutat convocarea unei sesiuni extraordinare la finalul lunii iulie.
Situația financiară adaugă presiune suplimentară, deoarece pierderea fondurilor europene ar putea agrava situația fiscală a țării. România a primit 2,25 miliarde de euro în 23 iunie prin Cererea de plată numărul 4, după ce au fost îndeplinite toate cele 38 de jaloane și 24 de ținte pentru domenii precum pensiile, sănătatea, educația, digitalizarea, energia, transporturile și combaterea corupției.
Finalizarea și depunerea celor două ultime cereri depind însă de capacitatea guvernului interimar, ministerelor și Parlamentului de a finaliza reformele și investițiile restante în săptămânile următoare.
