România și-a propus să implementeze proiectul Legii Salarizării unitare, parte din reformele PNRR, cu o finanțare de aproape 700 de milioane de euro. Însă, apar tensiuni privind impactul bugetar și forma finală a legii, iar procesul de adoptare întâmpină întârzieri care generează neîncredere în rândul actorilor implicați.
Riscuri și recomandări în implementarea legii
Victor Negrescu, europarlamentar, a afirmat că există riscul ca legea să nu fie adoptată. El a adăugat că valoarea proiectului depășește 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar va fi semnificativ. Negrescu a explicat că decizia de adoptare a fost luată pentru a demonstra seriozitate și pentru a onora promisiunile politice referitoare la creșterea veniturilor.
Potrivit acestuia, măsurile trebuie implementate pentru a evita promisiunile fără efecte concrete asupra veniturilor populației. Negrescu a menționat că majorarea veniturilor trebuie urmărită de reduceri din alte zone pentru a respecta ținta de deficit bugetar.
Finanțare și suport tehnic
Inițial, legea a fost concepută cu suportul tehnic al Băncii Mondiale. Negrescu a declarat că propunerile au fost șlefuite în colaborare cu experți și că forma finală nu a fost încă stabilită. El a subliniat că există o propunere concretă din partea Băncii Mondiale, dar nu a fost adoptată oficial, introducând incertitudine în procesul legislativ.
Disputele legate de conținutul legii
Semnalele recente indică diferențe între pozițiile autorităților și reprezentanții social-democrați. Negrescu a afirmat că nu agreează creșterea salariilor pentru politicieni, între timp susținând păstrarea sporurilor pentru profesori, precum cel pentru dirigenție. În domeniul medical, reducerea sporurilor reprezintă o temă de dispută, fiind considerate ca potențial riscante pentru menținerea personalului specializat. În cadrul dialogului tehnic, s-au ridicat probleme privind echitatea sistemului și acomodarea diferitelor categorii profesionale.
Dialog tehnic și întârzieri în procesul legislativ
Negrescu a confirmat existența unui dialog între fostul ministru al Muncii, Florin Manole, și actualul ministru interimar, Dragoș Pîslaru, dar a atras atenția asupra întârzierilor. Aceste întârziări afectează încrederea actorilor și a societății în procesul legislativ.
El a precizat că, deși s-au purtat discuții și cu reprezentanți ai Comisiei Europene, forma finală a legii nu a fost încă definitivată. Negrescu a subliniat că lipsa de claritate și întârzierile pot duce la reticență în rândul partidelor politice și sindicatelor, afectând astfel implementarea reformei.
Principalele linii roșii pentru social-democrați
Negrescu a explicat că principala linie roșie pentru PSD este menținerea venitului populației. Propunerile guvernului, ce prevăd scăderi pentru anumite categorii profesionale, sunt criticate de social-democrați, aceștia considerând astfel legiferarea inacceptabilă.
El a adăugat că se poate discuta impactul proiectului în cazul în care se vor implementa majorările salariale estimate pentru anumite categorii. În opinia sa, creșterile salariale pentru profesori și medici sunt necesare pentru a stimula economia și a contracara scăderea consumului.
Perspective și termen limită
Proiectul Legii Salarizării unitară este în centrul atenției politice, fiind discutat intens în spațiul public. În contextul perturbațiilor din proces, partea de finalizare a esențialului regulament legislativ s-ar putea întinde până la termenul limită de 31 august 2026, data până la care se estimează că România poate încasa cei 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, dacă reformele sunt aprobate.
Dragoș Pîslaru, actualul ministru al Muncii, a declarat că speră ca, până la începutul săptămânii următoare, să se ajungă la un acord asupra proiectului de lege, dar forma finală nu a fost încă stabilită.