Curtea Europeană de Justiție a stabilit joi că instanțele naționale trebuie să analizeze, caz cu caz, dacă normele interne referitoare la prescripția răspunderii penale contravin obligațiilor din dreptul Uniunii Europene, mai ales în cazurile legate de protejarea intereselor financiare ale Uniunii și de combaterea formelor grave de criminalitate. Decizia creează un cadru pentru modul în care legile naționale trebuie să fie interpretate în raport cu cadrul european.
Reacții și declarații în România
Oana Gheorghiu, vineri, la B1 TV, a afirmat că decizia CJUE confirma sentimentul popular că procesul de prescripție a faptelor de corupție este nedrept. Ea a spus că multe dosare s-au închis din cauza acestei situații și a subliniat frustrarea societății referitor la această problemă.
Apel către sistemul judiciar și politicieni
Gheorghiu a precizat că legislația privind prescripția ar fi trebuit modificată de Parlament. Ea a cerut sistemului judiciar să semnaleze public necesitatea corectării normelor pentru evitarea închiderii dosarelor după expirarea termenului de prescripție.
„Legea despre prescripție a fost în Parlament și ar fi trebuit corectată. Justiția trebuie să tragă un semnal de alarmă către politicieni pentru a face modificările necesare”, a declarat vicepremierul, adăugând că este frustrant ca dosarele să se întindă pe ani până la prescripție.
Necesitatea reconstruirii încrederii în justiție
Gheorghiu a încheiat spunând că este nevoie de un efort comun din partea instituțiilor pentru refacerea încrederii în sistemul de justiție. Ea a afirmat că societatea nu poate funcționa într-un climat de suspiciune și conflict între cetățeni.
„Este necesar ca toți să ne așezăm la masă pentru a reconstrui încrederea în justiție. Aceasta poate fi realizată doar din interiorul sistemului judiciar”, a conchis ea.
Contextul deciziei CJUE
CJUE a emis hotărârea pentru a clarifica modul în care instanțele naționale trebuie să interpreteze raportul între legislația europeană și normele interne referitoare la prescripție. Instanțele trebuie să evalueze, individual, dacă aplicarea legilor interne poate duce la situații incompatibile cu obligațiile europene.
Decizia are ca scop protejarea intereselor financiare ale Uniunii și combaterea formelor grave de criminalitate. Aceasta redefinește modul în care legile naționale trebuie interpretate în raport cu prevederile europene în domeniul penal.