Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis luni păstrarea ratei de referință la 6,50%, în condițiile în care inflația continuă să fie influențată în mare măsură de factori externi și de situația politică internă. În aceeașiMicrosoft, banca centrală a indicat că principalele măsuri pentru stabilizarea prețurilor depind acum în principal de Guvern. În mai, inflația a atins 10,85%, fiind mai mare decât anticipațiile anterioare. Aceasta reflectă, în principal, scumpiri rapide la gaze naturale, combustibili și prețuri controlate, precum chiriile la locuințele de stat. Pe termen mai lung, creșterile de prețuri sunt și influențate de factori externi, precum conflictul din Orientul Mijlociu, care menține prețul petrolului ridicat. Inflația „de bază” sau CORE2, eliminând variabilele sezoniere și prețurile volatile, a atins 8,5%, marcând o întrerupere a trendului descendent. Această evoluție a surprise analizele anterioare, indicând dificultăți în controlul prețurilor fără ajustări monetare suplimentare. Economia națională a înregistrat o contracție de 1,2% în primele trei luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Activitatea economică s-a redus, parțial, din cauza scăderii consumului individual, determinată de salarii care nu se ajustează corespunzător față de creșterea prețurilor. Investițiile și angajările sunt mai reduse, iar piața muncii se răcește, deși șomajul a rămas relativ stabil. Leul a rămas relativ stabil față de euro, dar riscurile politice și macroeconomice ale țării continuă să mențină volatilitatea pe piața valutară. Dobânzile la titlurile de stat și nivelurile dobânzilor creditelor rămân neschimbate, iar evoluțiile viitoare depind de situația politică internă, deficitele bugetare și de contextul geopolitic regional. Consiliul BNR consideră că economia se află în scădere, ceea ce limitează impactul unei majorări a dobânzii. Argumentul central este că o economie slabă reduce presiunea asupra prețurilor, iar consumul și investițiile se contractă, ceea ce ar putea duce la o temperare naturală a inflației în următoarele luni. Autoritatea monetară anticipează că majorarea TVA-ului în trecut și alte măsuri temporare vor ieși din ecuație în toamnă, ceea ce va conduce, probabil, la o reducere a inflației fără intervenții suplimentare de politică monetară. Riscurile legate de situația politică internă, deficitele mari ale bugetului și de cont curent, precum și prețul petrolului, țin sub presiune cursul de schimb leu/euro și perspectivele economice ale României. Inflația persistă la niveluri ridicate, iar prognozele indică dificultăți în reducerea rapidă a acesteia, chiar dacă politica monetară rămâne stabilă.BNR menține dobândă la 6,50% și evidențiază riscuri externe și interne pentru inflație
Inflația a continuat să crească, iar factorii temporari nu mai explică întreaga situație
Porțiunea de creștere economică a României în 2026 a fost negativă în primul trimestru
Decizia BNR privind politica monetară și perspectivele pentru credite și cursul leu/euro
De ce nu a fost mărită dobânda de referință, în contextul creșterii inflației?
Factorii externi și situația fiscal-bugetară influențează riscul macroeconomic

















