România are termen până la 31 august pentru a adopta noua lege a salarizării, în caz contrar riscând pierderea a 770 de milioane de euro din fondurile europene din PNRR. Liderul FSLI, Simion Hăncescu, cere președintelui Nicușor Dan să discute cu oficialii europeni pentru a găsi o soluție, considerând că șeful statului are legitimitate pentru aceste negocieri.
Liderul FSLI solicită implicarea președintelui în negocieri cu Bruxelles
Simion Hăncescu susține că România poate încă negocia cu Comisia Europeană pentru a evita penalizarea financiară. El consideră că autoritățile trebuie să explice impactul negativ al legislației actuale asupra sistemului bugetar și propune ca președintele să se implice personal în discuții la nivel european.
Hăncescu subliniază că președintele Nicușor Dan deține legitimitatea pentru a purta aceste discuții, întrucât nu se află într-un moment de interimat, fiind în funcție. El cere șefului statului să caute un compromis pentru a preveni blocajul legii și pierderea fondurilor europene.
Răspunsul a venit și din partea clarificărilor despre atribuțiile guvernului în perioada actuală. Răzvan Dumitrescu a menționat că, chiar dacă Guvernul este demis, președintele are autoritatea de a purta discuții și de a se implica în negocieri cu Bruxelles pentru a proteja interesele naționale.
Propunere de aplicare etapizată a noilor grile salariale
Simion Hăncescu a prezentat o variantă de lucru pentru recalcularea coeficienților din noua lege a salarizării. Liderul FSLI propune reducerea raportului dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de la 12 la 1 la 8 la 1, cu ajutorul unor calcule matematice simple. Aceasta ar permite aplicarea în etape a măsurilor salariale, astfel încât creșterile să fie realizate în două sau trei ani, în funcție de posibilitățile bugetare.
Această abordare ar ajuta la evitarea costurilor excesive prevăzute de unii lideri politici, cum ar fi Lia Olguța Vasilescu, care a estimat că implementarea proiectului în forma actuală ar putea genera cheltuieli anuale de 1,6 miliarde de euro, adică de peste două ori valoarea fondurilor atrase prin PNRR.
Hăncescu subliniază că aceste variante echilibrate ar putea fi adoptate și implementate pas cu pas, fără a afecta grav angajații din sectorul public și fără a compromite accesarea fondurilor europene. El îndeamnă la evitarea unei variante care ar putea sărăci sute de mii de angajați doar pentru a obține banii europeni.
Discuțiile despre noua lege a salarizării au generat nemulțumiri și în alte sectoare publice, iar criticile centrale vizează impactul financiar al măsurilor propuse. România trebuie să finalizeze procesul legislativ până la termenul limită pentru a beneficia de sprijinul financiar european, iar forma finală a legii rămâne subiect de dezbatere intensă.
