Un nou guvern a fost învestit în Republica Moldova pe 21 iulie, după ce Parlamentul de la Chișinău a aprobat numirea cabinetului condus de premierul Vasile Tofan.
Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), aflat la putere, deține majoritatea în Legislativul format din 101 membri. Pentru validarea guvernului, 53 de deputați ai PAS au votat favorabil după ce Tofan și-a prezentat programul de guvernare și echipa ministerială. Partidele de opoziție s-au abținut de la vot.
Programul de guvernare
Documentul intitulat „Economie europeană, stat eficient” stabilește direcțiile de acțiune pentru următorii ani. Obiectivele principale includ relansarea creșterii economice, aderarea accelerată la Uniunea Europeană, modernizarea instituțiilor și construirea unui stat eficient și digital.
Guvernul își propune reducerea birocrației, atragerea investițiilor și digitalizarea serviciilor publice. Continuarea reforms entru integrarea în UE este considerată esențială în program.
Un capitol important dedicat relației cu România prevede extinderea cooperării energetice, infrastructurale și a proiectelor comune. Parteneriatul strategic cu România este subliniat ca prioritate în contextul parcursului european al Republicii Moldova.
Echipa guvernamentală
Vasile Tofan a păstrat majoritatea ministrolor din fostul cabinet, însă au avut loc patru schimbări. În fruntea Ministerului Finanțelor revine Victoria Belous, care anterior a ocupat această funcție în cabinetul Dorin Recean. Ea a fost și deputat de pe listele PAS și a coordonat promovarea Codului Fiscal armonizat cu legislația europeană.
Pentru portofoliile Agriculturii, Sănătății și Culturii, au fost numiți Radu Musteață, Alexandru Gasnaș și Dan Suruceanu. Musteață preia Ministerul Agriculturii, după ce a condus Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, unde a coordonat reforma instituției din 2021, inclusiv digitalizarea serviciilor și extinderea posibilităților de export pe piața UE.
Alexandru Gasnaș este un medic neurolog, fost șef al Departamentului de Neurologie și consilier al premierului în domeniul sănătății. Dan Suruceanu, care a gestionat complexul Chișinău Arena, preia Ministerul Culturii și are experiență în managementul proiectelor de infrastructură.
Ministrii care păstrează funcțiile
Majoritatea miniștrilor din cabinetul anterior rămân în poziții, printre care Eugeniu Osmochescu, ministrul Economiei și Digitalizării, Valeriu Chiveri, vicepremier pentru Reintegrare, și Cristina Gherasimov, vicepremier pentru Integrare Europeană, responsabilă de negocierile pentru aderarea Moldovei la UE.
În domeniul apărării, continuă mandatul lui Anatolie Nosatîi, ministrul de la începutul pandemiei, iar Vladislav Cojuhari păstrează conducerea Ministerului Justiției. Ministerul Energiei este condus în continuare de Dorin Junghietu, iar Gheorghe Hajder rămâne ministru al Mediului.
Ministerul Educației și Cercetării este gestionat în continuare de Dan Perciun, iar Nataliei Plugaru îi revine conducerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Daniela Misail-Nichitin păstrează portofoliul de ministru al Afacerilor Interne.
Vasile Tofan, noul prim-ministru
Vasile Tofan, în vârstă de 44 de ani, este un investitor și antreprenor cunoscut în mediul de afaceri din Moldova. În ultimii ani, a fost vehiculat ca posibil candidat la funcția de prim-ministru, însă a refuzat pentru a se dedica activităților din mediul privat.
El este Senior Partner și membru al Comitetului de Investiții al Horizon Capital, fond care gestionează active de peste 1,8 miliarde de dolari în Moldova și Ucraina. În trecut, a lucrat la Monitor Group, preluată de Deloitte, și la Philips în Amsterdam. A fondat și un startup în domeniul sănătății digitale, care a fost achiziționat de Labcorp.
Tofan este membru în Consiliul de Supraveghere al Băncii Moldova-Agroindbank și implicat în organizații precum Camera de Comerț Americană din Moldova și Startup Moldova. A studiat la Universitatea Erasmus din Rotterdam și Harvard Business School. În 2025, a fost unul dintre inițiatorii platformei „Europa 2028”, care promovează integrarea europeană și reformele economice.
Acuzații legate de fostul premier
Guvernul condus de Alexandru Munteanu, în funcție între 31 octombrie 2025 și 3 iulie 2026, a fost demis după demisia premierului. Munteanu a afirmat că nu mai putea exercita mandatul în conformitate cu principiile și convingerile sale și a demisionat.
Președinta Maia Sandu a declarat că explicațiile premierului despre lupte împotriva abuzurilor nu sunt fondate. Ea a precizat că a avut discuții cu Munteanu despre reformele vizate, inclusiv reformele fiscale și de salarizare.
Fostul premier a fost implicat în controverse legate de CV-ul său, care a fost ulterior falsificat, și de salariile nejustificate plătite unor angajați, inclusiv verișoara Maiei Sandu, Anastasia Taburceanu, care primea 6.000 de euro lunar.