Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să stabilească astăzi verdictul în litigiul privind plata restanțelor salariale către magistrați, în urma unui proces deschis de Guvern. Decizia va fi definitivă, după ce în mai s-a pronunțat Curtea de Apel București, obligând Executivul să achite toate sumele restante, în termen de 10 zile.
Contextul procesului și deciziile anterioare
La 5 mai, Curtea de Apel București a dispus ca Guvernul să plătească în 10 zile restanțele salariale ale magistraților, în caz contrar fiind stabilite amendă și penalități legale. Recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor a fost judecat la Înalta Curte, cu pronunțarea programată pentru 23 iulie.
Solicitări legislative și intervenții
Guvernul a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe asupra unui conflict juridic de natură constituțională. De asemenea, au fost solicitate sesizări către Curtea Constituțională a României (CCR), pentru a clarifica dacă instanțele pot impune alocări bugetare suplimentare sau dacă pot stabili drepturi peste bugetul aprobat prin lege.
Argumentele și pozițiile părților
Reprezentantul Guvernului a susținut că decizia Curții de Apel din mai încalcă legea, deoarece obligă Guvernul să aloce bani unei categorii profesionale specifice într-un termen mult prea scurt. În proces s-a reclamat și nelegalitatea deciziei de a impune aceste plăți, precum și suspendarea procesului până la decizia CJUE.
Ingerința în activitatea bugetară
Premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională, invocând că deciziile instanței de judecată în materie bugetară reprezintă o ingerință în atribuțiile Guvernului și Parlamentului. El a afirmat că atribuțiile de elaborare și gestionare a bugetului sunt exclusiv ale puterii legislative și executive.
Reacția Curții Supreme și sancțiuni
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la 5 mai, obligarea Guvernului să pună la dispoziție 4,8 milioane de lei pentru plata salariilor restante ale magistraților. În caz de întârziere, Guvernul și Ministerul Finanțelor riscă penalități de 20% din salariul minim brut pe zi, precum și penalități de 1% pe zi din suma neachitată. Premierul a menționat că penalitățile zilnice ar putea ajunge la 9 milioane de euro.
Reacții oficiale și evoluții recente
După sesizarea CCR de către premierul Bolojan, Înalta Curte a reacționat acuzând presiuni asupra justiției din partea Executivului. Procesul a avut un parcurs rapid la Curtea de Apel București, instanța fiind de acord integral cu cererile Insitanselor Judecătorești.
În total, debitorul Guvern trebuie să plătească 4,8 milioane de lei către magistrați, iar termenul impus este de 10 zile pentru punerea în aplicare a hotărârii. Măsura include și sancțiuni financiare în caz de întârziere, penalitățile fiind calculate la zi.
Procesele între Guvern și Înalta Curte, precum și sesizările legale adresate CCR și CJUE, constituie componente importante ale disputelor actuale privind gestionarea resurselor bugetare și atribuțiile constituționale ale fiecărei puteri a statului.