Guvernul Bolojan depune eforturi pentru păstrarea calificativului de investiții, în contextul oportunității oferite de evaluarea Fitch, programată pentru 31 iulie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB în primele șase luni reprezintă cel mai important argument în discuțiile cu agențiile de rating, precum Fitch și Moody’s. Cu toate acestea, rezultatele bugetare recente au fost obținute prin măsuri dure, care au avut impact asupra populației și mediului de afaceri.
Zile critice pentru ratingul suveran al României
Ministerul Finanțelor a publicat vineri cifrele execuției bugetare la șase luni, ilustrând atingerea obiectivului de deficit de 2%. Datele oficiale indică o scădere a deficitului față de anul trecut, atunci când acesta era de 3,64%. Rezultatele vin cu puțin timp înainte de verdictul agențiilor de rating. Conform unor surse din Ministerul Finanțelor, șansele de retrogradare sunt estimate la circa 50%, iar oficialii încearcă să influențeze această decizie prin prisma rezultatelor bugetare recente.
„În perioada următoare urmează rapoartele de evaluare ale agențiilor internaționale de rating Fitch și Moody’s”, a explicat Nazare. El a subliniat că menținerea calificativului de investiții afectează costurile de împrumut ale statului, încrederea investitorilor, accesul la finanțare și posibilitatea de a continua reformele.
Impactul măsurilor de ajustare asupra populației și mediului de afaceri
Reducerea deficitului bugetar a fost realizată printr-o serie de măsuri de austeritate și majorări de impozite. Cheltuielile de personal au fost reduse cu 3,3 miliarde de lei, iar cheltuielile sociale și alte categorii de cheltuieli curente au fost restrânse. În același timp, încasările din taxe și impozite au crescut cu aproape 11 miliarde de lei față de primele șase luni din 2025.
Creșterea veniturilor fiscale se datorează în special impozitului pe salarii și venit, care a ajuns la 33,71 miliarde de lei, o creștere de 11,1%. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 110,86 miliarde de lei, în creștere cu 7,1%. Aceste cifre reflectă extinderea bazei de impozitare și aplicarea noii legislații fiscale.
Majorarea veniturilor din taxele pe consum și pe profit
Veniturile fiscale totale au crescut cu 0,46%, fiind Helped de creșterea încasărilor din TVA, impozit pe profit și alte impozite. TVA-ul, în special, a consemnat o majorare de 25,1%, ajungând la 74,14 miliarde de lei, ca urmare a modificărilor legislative prevăzute de Legea nr. 141/2025, care au schimbat cote de TVA.
Impozitul pe profit a crescut cu 10,1%, ajungând la 18,97 miliarde de lei, în condițiile în care încasările din acest impozit au fost susținute de creșterea veniturilor din sectorul privat. Statul a colectat cu circa 1,7 miliarde de lei în plus din impozitul pe profit și cu 14,8 miliarde de lei din taxele pe consum comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Reducerea investițiilor directe din buget, înlocuite cu fonduri europene
În condițiile unui deficit redus, cheltuielile pentru investiții au fost umbrite de o alarmantă scădere a fondurilor naționale alocate. În ciuda creșterii totale de la 50,44 miliarde la 59,96 miliarde de lei, majoritatea finanțării s-a realizat din fonduri europene și bani proveniți din PNRR.
Conform comunicatului oficial, 70,94% din aceste investiții provin din fonduri europene nerambursabile sau din surse privind PNRR. Astfel, investițiile din surse naționale au fost înlocuite cu resurse externe, reducând spațiul pentru proiectele finanțate integral de la bugetul de stat.
Mesajul ministrului Nazare către agențiile de rating
Rezultatele financiare ale statului au fost prezentate agențiilor de rating de ministrul Alexandru Nazare, care a afirmat că veniturile bugetare au crescut cu 10,3%, în timp ce cheltuielile totale s-au majorat cu doar 0,8%. El a subliniat că România entregă rezultate concrete și că direcția de reducere a deficitului rămâne credibilă.
„România livrează rezultate, iar direcția de reducere a deficitului rămâne una credibilă. Acesta este cel mai important mesaj pe care îl transmitem agențiilor de rating și investitorilor internaționali”, a declarat Nazare pe rețelele sociale.
Pericolul retrogradării și contextul intern instabil
Deși oficialii români susțin că datele bugetare sunt convingătoare, punctajul tehnic nu pare suficient pentru a convinge agențiile de rating să mențină calificativul de investment grade. România se află pe ultima treaptă înainte de prăpastia „junk”, cu Fitch și S&P menținând ratingul la BBB-, iar Moody’s la Baa3, cu perspectivă negativă.
Evaluația Fitch este programată pentru 31 iulie. În cazul în care ratingul ar fi coborât, statul ar pierde statutul de investiție, impactând costurile de împrumut și increderea piețelor financiare. Evaluarea survine într-un context de instabilitate politică, cu riscul de a pierde fonduri din PNRR, și acoperă atât performanța fiscală actuală, cât și traiectoria pentru anii următori, incluzând stabilitatea politică, capacitatea de reformă și nivelul datoriei publice.
